- Peste 3 mil. de tone de microplastic ajung în mediul natural în fiecare an.
- Microplasticul provine şi de la anvelope, textile, detergenţi, produse cosmetice.
- Microplasticele primare ajung în mediul înconjurător prin apele reziduale.
- În timpul unui duş, aproximativ 100.000 de particule intră în apa uzată.
- Microplasticul a fost detectat în peşte, midii, apă de băut, lapte, miere şi sare.
- Studiu: Dunărea „cară“ aproape 100 de tone de plastic în fiecare an.
- Studiile au detectat bucăți de plastic în plămâni, ficat, rinichi și creier.
Life in plastic is not fantastic, indiferent de ce zice piesa! Microplasticul a ajuns în apa pe care o bei și aerul pe care-l respiri. Peste 3 milioane de tone de microplastic ajung în mediul natural în fiecare an. Microplasticul a fost detectat în peşte, midii, apă de băut, lapte, miere şi sare.
Textile sintetice 35%
Anvelope 28%
Praf din orașe 24%
Marcaje rutiere 7%
Vopseluri pentru nave maritime 3,7%
Produse de îngrijire personală 2%
Advertisment
Oamenii de știință avertizează că microplsticul nu provine doar de la lucruile care au o etichetă pe care scrie „plastic”. Cea mai mare parte din microplastic provine din textile sintetice, anvelope și praful din orașe, dar și de la marcaje rutiere, vopsea pentru nave maritime și produse de îngrijire personală. Microplasticele primare ajung în mediul înconjurător prin apa menajeră. În timpul unui duş, aproximativ 100.000 de particule intră în apa uzată.
Iar după ce speli hainele în timpul unui ciclu al maşinii de spălat, aproximativ 1.900 de particule ajung în scurgere. În România, Dunărea „cară” aproape 100 de tone de plastic în fiecare an. Oamenii de știință avertizează că microplasticele se acumulează în plămâni, ficat, rinichi, măduva osoasă, articulații și mai ales în creier. Microplasticele prezente în băutură și mâncare afectează mucoasa intestinală, iar asta duce la cancer.
Peste 1,3 miliarde de ambalaje au fost colectate prin Sistemul de Garanţie – Returnare (SGR), până în prezent, însă mă simt obligat să admit că sistemul are încă disfuncţionalităţi, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. Demnitarul a subliniat că una dintre cele mai mari disfuncţionalităţi a SGR se referă la refuzul comercianţilor din mediul rural de a prelua ambalajele de la client, deşi au perceput garanţia de 50 de bani.
Recomandări
„Dincolo de toate aceste veşti bune, mă simt obligat să admit că sistemul încă are anumite disfuncţionalităţi pe care suntem obligaţi să le remediem. Din acest motiv, alături de colegii de la Garda Naţională de Mediu şi de colegii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, am avut un control tematic în luna iulie până în luna august, în care foarte mulţi operatori economici au fost verificaţi. Nu în ultimul rând, controlul a fost extins şi la compania RetuRO, care de altfel a fost şi amendată. E o amendă simbolică, însă încercăm să transmitem acest mesaj, respectiv cel legat de toată rigoarea, de toate obligaţiile pe care fiecare dintre noi le avem, indiferent dacă suntem cetăţeni, dacă suntem un comerciant mai mare sau mai mic, dacă suntem producători sau dacă suntem reprezentanţi ai companiei RetuRO, unde statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, are 20% din acţiuni”, a precizat oficialul.