Observaţiile medicului Virgil Musta: Relaxarea prematură repornește pandemia

Dr. Virgil Musta Sursă foto: EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO
  • Medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara atrage atenţia că abordarea greșită nu iartă.
  • „Să nu fim ignoranți, să nu credem că s-a terminat pandemia și că nu mai trebuie să facem nimic”.
  • Acesta consideră că au murit prea mulți oameni și cu siguranță multe vieți puteau fi salvate, dar în același timp s-a evitat o pierdere mai mare de vieți omenești.

Medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara atrage atenţia că abordarea greșită nu iartă, iar relaxarea prematură repornește pandemia: „în ultimul secol România nu s-a mai confruntat cu o rată așa mare de deces”.

Pentru moment, în România, numărul de infecții pare să fie încă la un nivel scăzut și controlabil, deși este evidentă tendința de creștere pe care o înregistrăm în ultimul timp. Continuarea va depinde de fiecare dintre noi, scrie medicul Virgil Musta pe Facebook.

În august, septembrie și în lunile de toamnă-iarnă ce urmează, este necesar „să nu fim ignoranți, să nu credem că s-a terminat pandemia și că nu mai trebuie să facem nimic, ci, din contră, să nu uităm prin ce s-a trecut și să punem în practică tot ce am învățat până acum, pentru a ne proteja în continuare, pe cei dragi nouă și pe toți cei din jurul nostru”.

De la începutul pandemiei și până în 8 august 2021, în România au fost confirmate un număr de 1.084.919 cazuri infectate cu SARS-CoV-2, dintre care 96.65% s-au vindecat, 0,19% sunt încă în luptă cu boala, acasă sau în spitale, 3,16% au decedat.

„Ca medic infecționist, vă mai pot spune că în ultimul secol România nu s-a mai confruntat cu un număr atât de mare de îmbolnăviri cauzate de o boală infecto-contagioasă și cu o rată așa mare de deces. Personal, pe întreg parcursul pandemiei, am avut sentimentul că suntem într-un război complex. La nivel mondial, a început ca o luptă cu virusul, apoi s-a extins afectând relațiile sociale, iar mai apoi, a primit conotațiile unui război economic și geopolitic și nu în ultimul rând, cu influențe importante în sfera psihologică și a relațiilor interumane. Se poate asemăna cu un nou Război Mondial, un război , dar care, la fel ca în precedentele două războaie mondiale, a făcut un număr foarte mare de victime (peste 4 milioane la nivel mondial), în foarte multe țări, de pe toate continentele. Foarte multe țări au suferit pierderi economice importante, societatea este mai divizată ca niciodată, iar din punct de vedere psihologic, acest război a lăsat traume adânci și de lungă durată în multe familii îndoliate, cât și în societate”, afirmă medicul.

Acesta consideră că au murit prea mulți oameni și cu siguranță multe vieți puteau fi salvate, dar în același timp s-a evitat o pierdere mai mare de vieți omenești (comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în țări cu sisteme de sănătate mult mai performante): „În România am reușit să limităm acest număr comparativ cu țări ca Italia, Belgia, Marea Britanie, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehia sau Croația, dar, din nefericire, acest număr este mai mare la noi față de țări precum Spania, Portugalia, Franța, Israel, Danemarca, Norvegia dar și decât în Grecia, Serbia, Lituania”.

Observațiile medicului:

  • războiul nu se câștigă în spitale prin tratarea bolii, ci în comunitate, prin prevenție. Dacă ajung în spitale un număr prea mare de persoane infectate care necesită internare, sistemul sanitar va ceda, indiferent cât de avansat este (în Italia, la începutul pandemiei când sistemul sanitar a fost copleșit din cauza numarului mare de cazuri, numărul de decese a crescut de la 3-4% la peste 13 %).
  • abordarea greșită nu iartă. Unele țări nu au înțeles de la început potențialul foarte periculos al pandemiei și au încercat la început să obțină o imunizare colectivă prin boală, într-o perioadă foarte scurtă de timp, fără să pună prea mult accent pe măsuri restrictive de protecție (ex. Marea Britanie). Au constatat că, din păcate, au început să înregistreze un număr foarte mare de decese în rândul bătrânilor și al persoanelor cu factori de risc, astfel că au schimbat repede abordarea, dar costul în vieți omenești a fost mare.
  • relaxarea prematură repornește pandemia. România avea printre cele mai bune cifre statistice din Europa în ceea ce privește cazurile de infectie și decesele raportate la numarul populatiei după primul val pandemic datorită unor măsuri de protecție rapide și ferme, dar relaxarea prematură și scindarea societatii, favorizate de fake news si de vocile anti restricții, au condus la “recidivă” rapidă în sens negativ.
  • valurile pandemice au debutat în România cu aproximativ 1 lună mai tarziu decat în țările vest-europene. Am avut astfel ceva timp să beneficiem de experiența altora și să ne pregătim, din pacate nu l-am folosit întodeauna așa cum trebuia.
  • vaccinarea este principala armă care poate opri pandemia. Imediat după disponibilitatea vaccinării în țările europene.

România ocupa locul 3 în ceea ce privește numărul de vaccinați după primele 2 luni de la introducerea vaccinării. Apoi, încetul cu încetul, ritmul vaccinarii a scăzut, astfel încât la ora actuală în România sunt sub 5 milioane de persoane vaccinate cu schema completă, adică doar 25,37% din populație, ocupând acum un loc codaș în Europa în privința vaccinării.

Există și o diferență mare între diferitele regiuni din țară, între rural și urban, dar poate cel mai îngrijorător este faptul că procentul populației vaccinate cu vârsta de peste 60 ani și a celor cu comorbidități este foarte mic, adică tocmai cei care în caz de îmbolnăvire au cel mai mare risc de a face forme severe și chiar de a deceda.

Prin comparație, țări ca Israel, Anglia, SUA, Germania, Italia, Franta, mari puteri economice, țări care au și avut foarte mult de suferit în perioada pandemiei, au pus mare accent pe vaccinare în general, cu atât mai mult pe vaccinarea în rândul persoanelor cu risc crescut.

  • vaccinarea scade semnificativ numărul deceselor și al internărilor la ATI, în special în rândul persoanelor cu factori de risc.

Potrivit lui Musta, există deja date concrete din România relevante după 7 luni de la primele vaccinări, care arată că dintre toate persoanele vaccinate (cu cel puțin o doză) numai 0,58% au fost testate pozitiv: „asta înseamnă că 99,4% dintre ei fie nu s-au infectat deloc, fie au făcut forme asimptomatice sau foarte ușoare astfel încât nu au avut nevoie de a merge la spital”.

De asemenea, persoanele decedate după ce s-au vaccinat (cu cel puțin o doză) reprezintă 0,01%, adică 99,99% dintre persoanele vaccinate au supraviețuit.

În ce privește persoanele care și-au făcut schema completă de vaccinare, numai 0,1% au fost testate pozitiv, adică 99,9% dintre ei fie nu s-au infectat deloc fie au făcut forme asimptomatice sau foarte ușoare astfel încât nu au avut nevoie de a merge la spital. Persoanele decedate după ce s-au vaccinat complet reprezintă 0,002%, adică 99,998% dintre persoanele vaccinate complet au supraviețuit.

„La un calcul simplu, diferența poate fi uriașă între cei vaccinați și cei nevaccinați. Spre exemplu, dintre 1000 de persoane infectate, dar vaccinate complet, este foarte probabil să nu moară nimeni, pe când la 1000 de persoane infectate nevaccinate este foarte probabil să moară 30 dintre ele (ținând cont de rata ce cca 3% a deceselor înainte de existența vaccinului)!!!”, susține Musta.

Medicul oferă și câteva date despre rata de vaccinare din alte țări:

• 72.5% ca medie la nivel european s-au vaccinat cu o singura doza, față de 31,7% în România
• 60.7% la nivel european sunt vaccinați cu schemă completă, față de 30.6% în România
• 70-80% cu prima doză în Franța, Spania, Portugalia, Germania, Italia, Suedia, Norvegia etc
• peste 60% cu schemă completă în Franța, Spania, Portugalia, Germania, Italia, Suedia, Norvegia, Danemarca etc.

• Franța are acum o medie zilnică de decese in ultimele 7 zile de 0,2% (42 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (22648 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 50% din total populație
• Marea Britanie are acum o medie zilnică de decese in ultimele 7 zile de 0,3% (86 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (26532 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 60% din total populație
• Israel are acum o medie zilnică de decese in ultimele 7 zile de 0,3% (9 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (3526 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 60% din total populație
• Italia are acum o medie zilnică de decese în ultimele 7 zile de 0,4% (22 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (5867 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 55% din total populație
• România are acum o medie zilnică de decese în ultimele 7 zile de 1,8% (4 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (225 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de numai 25% din total populație
• Federația Rusă are o medie zilnică de decese în ultimele 7 zile de 3,36% adica 794 decese, din media zilnică a celor infectați în ultimele 7 zile (23.564 de noi cazuri) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de numai 19,2% din total populație.

„Se înregistrează și în prezent pacienți cu forme severe de boală pe fondul infectării cu varinta Delta, dar se observă în spitale că aceste cazuri grave sunt în marea majoritate la persoane nevaccinate. În toate aceste țări, cu toate că varianta Delta este mult mai virală și generează infectări chiar și în rândul celor vaccinați, aceste cazuri noi sunt mult mai puține comparativ cu numărul infectărilor la cei nevaccinați și mult mai ușoare. Mai mult decât atât, majoritatea acestor țări și-au vaccinat în proporții foarte mari persoanele cu risc, spre exemplu mediile de vaccinare pentru grupa de vârsta peste 60 de ani în aceste țări este peste 70-80%, în timp ce la noi este sub 40%”, adaugă medicul.

Acesta își încheie mesajul făcând apel la oameni să se gândească la aceste date și să fie responsabili.