OMS recunoaște reacția lentă din primele luni ale pandemiei de Covid-19. Unde a greșit organizația

OMS cere Tanzaniei să raporteze cazurile de Covid. Ultimele date au fost făcute publice în luna mai Profimedia
  • OMS își asumă că a reacționat lent în primele luni ale pandemiei
  • Două rapoarte ale OMS privind pandemia de coronavirus recunosc răspunsul lent al organizației, în ceea ce privește emiterea de recomandări și adoptarea de măsuri

Două rapoarte care analizează activitatea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în timpul pandemiei de Covid-19, care vor fi prezentate la următoarea sa ședință generală, recunosc reacția lentă a organizației în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce privește emiterea recomandărilor și adoptarea măsurilor, scrie EFE.

Unul dintre motivele care stau la baza lentorii a fost „întârzierea în identificarea probabilității de contagiere de la persoană la persoană, precum și transmiterea asimptomatică sau pre-simptomatică“, subliniază unul dintre aceste rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

Ca răspuns la primele focare, „OMS ar fi trebuit să-și folosească propriile evaluări de risc, fără să aștepte aprobarea țărilor afectate sau avizul Comitetului său de urgență“, se arată în raport.

Raportul mai arată că „omenirea nu era pregătită pentru o astfel de amenințare“, demonstrând astfel o lipsă de capacitate colectivă de a prezice evoluția pandemiei, nu numai în aspectele sale de sănătate, ci și în cele sociale și economice.

Implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea globală

Dacă omenirea ar fi știut la începutul anului 2020 ce știm acum, probabil că OMS, multe guverne și alți parteneri să fi acționat diferit“, subliniază documentul, care oferă și un exemplu: „implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea globală“ a coronavirusului ce provoacă maladia Covid-19.

Comitetul ia act de faptul că unul dintre motivele răspunsului lent al multor guverne în primele etape ale pandemiei a fost tensiunea dintre necesitatea de a proteja sănătatea publică și cea de a salva economia, ceea ce a făcut dificilă implementarea restricțiilor de călătorie și comerț.

Raportul subliniază faptul că „este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparență și schimburi de date mai frecvente în timp real“, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene. 

Pentru ca acest lucru să se întâmple, sunt necesare schimbări în sistemul internațional de sănătate, din care face parte OMS, „care necesită acțiuni urgente, nu ani de negocieri”.

În 2020 a existat o „lipsă de voință politică și solidaritate globală”

Al doilea raport face critici similare, menționând că în 2020 a existat o „lipsă de voință politică și solidaritate globală“, care continuă să provoace probleme precum producția limitată de vaccin și finanțarea insuficientă a răspunsului global în fața pandemiei.

Documentul solicită o revizuire, în pregătirea pentru viitoare pandemii, a rolului și impactului restricțiilor de călătorie.

Pe de altă parte, comitetul își exprimă profunda îngrijorarecu privire la nivelul ridicat de toxicitate și lipsa de spirit civic pe rețelele sociale“ în raport cu OMS și personalul său.

Condamnăm cu tărie atacurile personale împotriva directorului general (Tedros Adhanom Ghebreyesus) și a altor oficiali ai OMS și avertizăm că mesajele toxice pot denatura opinia publică față de organizație” și față de respectarea măsurilor publice de prevenire a pandemiei, mai arată raportul.