- Administrare neinvazivă a oxigenului: concentrator, oxigen de la rețea, CPAP și high-flow
- Oxigenul este administrat fie prin canule nazale, fie prin mască simplă sau cu rezervor
- Intubația este necesară doar dacă ventilația neinvazivă nu dă rezultate
Oxigenul este principalul tratament pentru pacienţii infectați cu SARS-CoV-2. Însă nu toate cazurile cu probleme respiratorii ajung la terapie intensivă. Chiar şi o saturaţie de sub 50% în sânge poate fi tratată neinvaziv. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
„Acest deficit, în timp, face ca fiecare organ, în funcție de cât de mult are nevoie de oxigen, să cedeze rând pe rând”, a spus Ovidiu Mlădinescu, medic pneumolog la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.
Cel mai folosit este oxigenul de la rețea. Simplu de administrat și fără disconfort, o spune Ana Roman care este conectată la oxigen de aproape două săptămâni.
„Nu mă deranjează. Numai că, atunci când m-am simțit bine, mă deranja că îmi făcea curent. Deci nu am avut probleme”, susține Ana Roman.
Unde nu e rețea de oxigen se folosesc concetratoare. Principiul e același, diferă doar debitul. Pacienții care, pe lângă COVID-19, au și alte boli respiratorii, au nevoie de CPAP, un aparat care împinge aerul în plămâni. Nici pacienții cu forme mai grave de COVID nu ajung neapărat intubați. Medicii încearcă întâi high-flow-ul, un aparat cu un debit de 12 ori mai mare decât al unui concentrator.
„Cu cât ajunge mai mult oxigen în plămâni, cu atât trece mai mult oxigen, chiar în ciuda unui plămân alterat, în sânge. Astfel încât, în sânge să ajung să am saturații normale”, susține medicul Ovidiu Mlădinescu.