Povestea lui Albert Bourla, CEO-ul Pfizer: „Un cioban grec care a vrut să devină medic veterinar”

Albert Bourla Sursa foto: Profimedia
  • CEO-ul Pfizer a vorbit cu jurnaliști de la mai multe publicații europene despre povestea lui de viață și despre munca lui în cadrul companiei
  • Albert Bourla s-a angajat la Pfizer în 1993
  • Directorul companiei a spus și când crede că Europa ar putea reveni la normalitate

În timpul unui interviu cu jurnaliști de la patru mari cotidiene europene, directorul companiei Pfizer a reușit să vorbească despre o perioadă tragică din viața părinților săi și începuturile lui din viața de adult, relatează Causeur. CEO-ul Pfizer a vorbit cu jurnaliști de la publicațiile Corriere della Sera din Italia, Handelsblatt din Germania, El Mundo din Spania și Les Échos français din Franța.

Familia sa, de origine evreiască, locuia în Salonic, în Grecia, când Hitler a invadat țara în aprilie 1941. Din cei 60.000 de evrei care locuiau în faimosul port din Marea Egee, peste patru cincimi au fost exterminați la Birkenau. Printre puținii supraviețuitori s-a numărat și familia Bourla. Tribune Juive povestește: „După război, în 1961, s-a născut un fiu în această familie miraculoasă. Părinții lui l-au numit Israel-Avraam. A crescut și a studiat medicina veterinară în Grecia. Un student strălucit, Abraham Bourla a obținut un doctorat în biotehnologie reproductivă la școala veterinară a Universității Aristotel din Salonic”.

În 1993 s-a angajat la Pfizer

Băiatul era atât de talentat, pasionat și perseverent, încât a fost remarcat de Pfizer, care l-a recrutat în 1993 ca director tehnic pentru divizia de sănătate animală din Grecia, apoi pentru toată Europa și restul lumii. La vârsta de 34 de ani, decide să se stabilească în Statele Unite și să-și schimbe prenumele Abraham în Albert, se căsătorește cu o tânără evreică cu care are doi copii și continuă să urce în ierarhia Pfizer, ajungând în vârful acestui imens laborator farmaceutic american la 1 ianuarie 2019, după ce a fost, potrivit anturajului său, un director excepțional al operațiunilor globale ale grupului: o călătorie fenomenală pentru acest tânăr cioban grec care dorea să devină medic veterinar.

Întrebat dacă ar fi ajutat același parcurs profesional dacă rămânea în Europa, Albert Bourla a răspuns: „Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Mă tem că răspunsul este că ar fi fost posibil, dar este puțin probabil. Statele Unite, cu toate controversele pe care le poate avea această țară, au ceva minunat – te îmbrățișează cu brațele deschise când ajungi”.

„Am fost ales CEO al acestei companii de către un consiliu de administrație care știa umilele mele începuturi într-o țară mică, care știa accentul meu greu și engleza mea stâlcită. (…) Când mi-au dat vestea, știi ce le-am spus? «Se întâmplă doar în America»”.

De asemenea, jurnaliștii l-au întrebat pe CEO-ul Pfizer dacă este posibilă o revenire la normalitate în Europa din toamna acestui an.

„Cred că da. Exemplul din Israel este foarte interesant. Desigur, este o țară mică și are caracteristici specifice: este destul de izolată, populația sa se află într-o stare de război aproape constantă, așa că știe să reacționeze foarte repede în caz de criză. Dar Israelul ne permite să arătăm lumii că există speranță. (…) Odată ce o proporție semnificativă a populației va fi vaccinată, este posibil să revenim la viață aproape ca înainte. Totul depinde de cât de repede vă vaccinați”, a spus Albert Bourla.

Albert Bourla a vorbit și despre parteneriatul cu firma BioNTech cu care împarte venitul din vaccin 50% – 50%. Pentru el, „este un parteneriat extraordinar. Cele două companii au avut încredere una în cealaltă. Când am început să discutăm cu BioNTech, am avut o singură mentalitate: nu era vorba despre afaceri, ci despre salvarea lumii. Când am început să lucrăm împreună, nici măcar nu aveam contract! Cu Ugur Sahin [fondatorul BioNTech], ne- am strâns pur și simplu mâinile prin Zoom și am început să lucrăm”.

În ceea ce privește cerera de a face publică rețeta vaccinului anti-COVID, CEO-ul Pfizer a răspuns: „Întrebarea fundamentală este cum am decis să stabilim un preț. Principiul este corectitudinea. Corectitudinea înseamnă că trebuie să dai mai mult celor care au nevoie. Am decis să optăm pentru un sistem cu trei puncte de preț diferite. Pentru țările cu venituri ridicate precum Europa, Statele Unite, Japonia sau Canada, prețul este cel al unei mese! Aceste vaccinuri au un preț inestimabil, în miliarde de dolari, salvează vieți omenești, redeschid economii, dar le vindem doar cu prețul unei mese. Nivelul al doilea, țările cu venituri medii. În aceste țări îl vindem la jumătate din preț. Și în țările cu venituri mici, în Africa, de exemplu, îl distribuim la preț de fabrică”.

Pentru a încheia acest punct, șeful Pfizer vrea să fie clar: „Ceea ce deranjează pe unii este că ne-am mișcat cu viteza luminii. Am dezvoltat un vaccin într-un timp record niciodată atins până acum. A trebuit să începem de la zero. În afară de noi, nimeni din lume nu avea o unitate de producție care să producă ARN mesager. Faptul că am reușit să livrăm sute de milioane de doze până în prezent este un miracol. În curând, vor fi miliarde”.