Radu Țincu, medic primar de terapie intensivă, explică modul în care apar variantele mutante COVID

  • Tulpina Lambda a SARS-CoV-2 a ajuns în peste 40 țări.
  • Tulpina Lambda a fost identificată prima dată în Peru.
  • Tulpina Lambda este mai puțin infecțioasă decât Delta.
  • Răzvan Chereches: Lambda este o Delta mai light.
  • Infecționiștii spun că Delta continuă să fie majoritară.
  • Niciun caz de mutație Lambda nu a fost descoperit în România.

Pandemia de coronavirus mai că-i învață pe oameni alfabetul grec. Pe sărite, e adevărat. A fost Alfa, acum e Delta, iar mai nou a apărut și Lambda.

Tulpina peruană a coronavirusului a fost denumită Lambda. A ajuns în peste 40 de țări, cele mai multe din America de Sud.

Poate deveni tulpina dominantă într-un eventual val 5, spun unele scenarii. Totuși, OMS o consideră deocamdată doar „tulpină de interes”. Cât de periculoasă este? E întrebarea la care specialiștii încearcă să răspundă.

„Putem spune că tulpina lambda este o delta mai light. O Delta cu infecțiozitate mai redusă, iar simptomele nu sunt mai grave, se înscriu în tabloul general al virozelor respiratorii”, a spus Răzvan Cherecheș, profesor Sănătate Publică la UBB Cluj Napoca

„Lambda este o Delta mai light, cu infecțiozitate mai redusă”, spune Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai.

Adaugă faptul că simptomele se înscriu în tabloul virozelor respiratorii.

„Săptămâna trecută, numărul morţilor în regiune a crescut cu 11%, iar o proiecţie fiabilă prevede 236.000 de morţi în Europa până la 1 decembrie”, a spus Hans Kluge, director regional OMS în Europa

În acest timp, OMS spune că până în decembrie toate tulpinile coronavirusului ar putea duce numărul deceselor în Europa la peste 230 de mii. Săptămâna trecută, numărul morților a crescut cu 11 la sută, a spus Hans Klughe, directorul regional OMS.

Radu Țincu, medic primar de terapie intensivă: „În țările sărace vaccinarea este foarte în urmă, și permite dezvoltarea acestor variante forme mutante”

„Până acum știm că nu este mai agresivă decât tulpinile anterioare, în schimb știm că nu răspunde bine la anticorpii obținuți prin vaccinare. De fapt, în ultima perioadă, toate variantele virale care au apărut au o scădere a responsivității în raport cu anticorpii produși prin vaccinare, ceea ce însemană că eficiența vaccinurilor a scăzut progresiv, de la 95% cât era în urmă cu un an și jumătate pentru variantele inițiale, undeva la 60-70% pentru variantele actuale. Însă și această eficiență de 70% este una foarte bună”, a explicat Radu Țincu.

„Trebuie să discutăm și despre o uniformizare. Din totalul persoanelor imunizate, majoritatea celor imunizați sunt din 17 țări, deci folosim peste 85% din numărul total de doze de vaccin în doar 17 țări, ceea ce arată distribuția inegală a vaccinurilor, ceea ce înseamnă că în țările sărace vaccinarea este foarte în urmă, și permite dezvoltarea acestor variante forme mutante”, a mai spus Radu Țincu.