- Tractul gastro-intestinal uman este căptușit cu trilioane de microorganisme, iar berea conține compuși precum polifenolii și microorganisme vii din procesul de fermentare, care ar putea afecta amestecul de microbiotă.
- În cadrul studiului randomizat, controlat, cercetătorii au împărțit la întâmplare 20 de bărbați sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani în două grupuri, care au băut o sticlă de 300 ml de bere blondă alcoolică sau fără alcool la cină, timp de patru săptămâni.
- În iulie 2021, cercetătorii NOVA au raportat că scăderea diversității bacteriene a crescut riscul de COVID-19 sever, pentru care obezitatea și diabetul sunt factori de risc importanți.
Bărbații care încearcă să dea un sens mai pozitiv termenului „burtă de bere” ar putea găsi un nou studiu încurajator. Acesta indică faptul că un consum zilnic moderat de bere blondă ar putea, de fapt, să le îmbunătățească sănătatea intestinală.
Micul studiu, publicat miercuri în Journal of Agricultural and Food Chemistry al Societății Americane de Chimie, a constatat că bărbații sănătoși care au băut zilnic o bere blondă alcoolică sau fără alcool au dezvoltat un set mai divers de microbi intestinali, ceea ce este asociat cu un risc mai mic de boli cronice, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare.
„Cred că cea mai importantă constatare este că berea poate modula pozitiv microbiota intestinală. Este foarte interesant să ne gândim că un consum moderat de bere, cu sau fără alcool, poate fi o strategie de îmbunătățire a microbiotei noastre, ca parte a unei diete echilibrate” a declarat pentru UPI Ana Faria, autorul principal al studiului.
Faria este profesor la NOVA Medical School, parte a Universidade NOVA de Lisboa din Lisabona, Portugalia. Ea a realizat studiul împreună cu colegii ei.
Cum s-a desfășurat studiul
Tractul gastro-intestinal uman este căptușit cu trilioane de microorganisme, iar berea conține compuși precum polifenolii și microorganisme vii din procesul de fermentare, care ar putea afecta amestecul de microbiotă, potrivit comunicatului de presă al societății chimice privind cercetarea.
În cadrul studiului randomizat, controlat, cercetătorii au împărțit la întâmplare 20 de bărbați sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani în două grupuri, care au băut o sticlă de 300 ml de bere blondă alcoolică sau fără alcool la cină, timp de patru săptămâni.
Participanții au fost instruiți să urmeze aceleași niveluri de activitate fizică și să își mențină obiceiurile alimentare.
Greutatea corporală a participanților, indicele de masă corporală și biomarkerii serici pentru sănătatea inimii și metabolism nu s-au schimbat pe parcursul studiului, pe baza probelor de sânge.
Dar la sfârșitul perioadei de patru săptămâni, ambele grupuri au dezvăluit o diversitate bacteriană mai mare în microbiomul intestinal și niveluri mai ridicate ale activității fosfatazei alcaline fecale. Această enzimă ajută la îndepărtarea bacteriilor rele din intestin, ceea ce, potrivit cercetătorilor, indică o îmbunătățire a sănătății intestinale.
Cercetătorii își îndreaptă atenția spre bere
Faria, întrebată dacă micul studiu pilot indică drumul către cercetări mai ample, a spus: „Acest studiu ridică cu siguranță întrebări care justifică alte studii clinice pentru a testa alte tipuri de bere fără alcool, studii mai mari care să includă bărbați și femei și populații cu boli, pentru a confirma eventuala sa aplicabilitate în corectarea disbiozelor.”
De ce ar putea berea lager să aibă acest efect?
„Știm că microbiota poate fi modulată de componente alimentare, cum ar fi fitochimicale, postbiotice, fibre, printre altele, iar berea este o sursă bogată în toate aceste componente”, a spus Faria.
De ce s-a limitat studiul la bărbați?
„Acesta a fost un studiu exploratoriu și, pentru a reduce factorii de confuzie, am ales doar bărbați. Ar fi foarte interesant să realizăm un studiu mai amplu care să includă bărbați și femei și poate un interval de vârstă mai mare”, a explicat Ana Faria.
În iulie 2021, cercetătorii NOVA au raportat că scăderea diversității bacteriene a crescut riscul de COVID-19 sever, pentru care obezitatea și diabetul sunt factori de risc importanți.