• APSAP: 31% dintre femeile participante la studiu au spus că se simt epuizate.
• APSAP: 22% dintre bărbații participanți la studiu au spus că se simt epuizați.
• Studiul APSAP a avut 2.053 de angajați din mediul public și privat.

Femeile din România sunt mult mai afectate de burnout decât bărbații. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de organizaţia non-guvernamentală Centrul de Formare APSAP. Șapte din zece angajați c are locuiesc cu alte persoane se simt constant obosiți.

Ce factori determină această diferență între femei și bărbați în ceea ce privește burnout-ul, conform studiului?

Conform studiului, există mai mulți factori care contribuie la această diferență. În primul rând, femeile din România continuă să fie principalele responsabile pentru activitățile casnice și pentru îngrijirea copiilor sau a altor membri ai familiei, chiar dacă lucrează cu normă întreagă. Acest dublu rol – profesional și familial – le expune la un nivel ridicat de stres și oboseală cronică.

Un alt factor este presiunea socială. Femeile sunt adesea așteptate să fie multitasking și să performeze impecabil atât la serviciu, cât și acasă. Aceste așteptări creează un nivel ridicat de anxietate și dificultăți în a găsi un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională.

Pe de altă parte, bărbații tind să externalizeze mai ușor stresul, fie prin activități recreative, fie printr-o abordare mai directă a problemelor lor, în timp ce femeile internalizează presiunile, ceea ce agravează senzația de epuizare. Studiul mai subliniază că, în special în mediile de lucru dominate de bărbați, femeile pot resimți nevoia de a „dovedi” că sunt la fel de capabile, ceea ce adaugă o presiune suplimentară.

Ce impact are acest nivel ridicat de oboseală asupra calității vieții și productivității angajaților români?

Impactul burnout-ului este major atât la nivel personal, cât și profesional. La nivel individual, oboseala constantă afectează sănătatea fizică și mentală. Angajații care suferă de burnout sunt mai predispuși la afecțiuni precum insomnie, probleme cardiovasculare, anxietate sau depresie. În plus, relațiile personale au de suferit – oamenii devin mai irascibili, mai retrași și mai puțin dispuși să petreacă timp de calitate cu cei dragi.

La nivel profesional, burnout-ul scade productivitatea și calitatea muncii. Angajații obosiți sunt mai puțin creativi, iau decizii mai greșite și sunt mai puțin implicați. În plus, oboseala duce la un risc mai mare de erori, absenteism și chiar la dorința de a schimba locul de muncă. În cazul femeilor, aceste probleme se pot accentua, deoarece ele sunt adesea mai preocupate să mențină un echilibru între responsabilitățile lor multiple.

Pentru angajatori, acest nivel ridicat de burnout poate însemna o rată mai mare de fluctuație a personalului și costuri suplimentare pentru recrutare și formare. În plus, organizațiile pierd un capital important de cunoștințe și experiență atunci când angajații lor nu pot performa la capacitate maximă.

În concluzie, este clar că fenomenul burnout-ului necesită o intervenție urgentă, atât prin politici publice, cât și prin măsuri luate de angajatori pentru a sprijini echilibrul între viața personală și cea profesională.

Citește și

• Răspunsul MAE la solicitarea Aleph News privind voturile fraudate din Diaspora
• Cum influențează conținutul online sănătatea mintală? Navigarea pe pagini negative poate agrava simptomele mentale
• AUR si USR depun plângeri penale pentru voturile din Diaspora