• Fumătorii de vârstă mijlocie sunt mult mai predispuși să raporteze pierderi de memorie și confuzie decât nefumătorii.
  • Oamenii de știință au declarat că munca lor se bazează pe cercetările anterioare care au descoperit legături între fumat și boala Alzheimer.
  • Aceste constatări ar putea implica faptul că timpul care a trecut de la renunțarea la fumat contează și ar putea fi legat de rezultatele cognitive”, a declarat Jenna Rajczyk, autorul principal al studiului.

Fumătorii de vârstă mijlocie sunt mult mai predispuși să raporteze pierderi de memorie și confuzie decât nefumătorii, dar declinul cognitiv scade în rândul celor de 40-50 de ani care au renunțat la fumat, chiar și recent, potrivit unui nou studiu. Studiul condus de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio din Columbus, a fost publicat joi în Journal of Alzheimer’s Disease.

Prevalența declinului cognitiv subiectiv în rândul fumătorilor intervievați în cadrul studiului – determinată prin chestionarea persoanelor dacă au avut pierderi de memorie și/sau confuzie tot mai frecvente sau mai grave – a fost de aproape 1,9 ori mai mare decât cea a nefumătorilor, au constatat cercetătorii. Un astfel de declin cognitiv în rândul persoanelor care au renunțat la fumat cu mai puțin de 10 ani în urmă a fost de 1,5 ori mai mare decât în cazul nefumătorilor.

Dar persoanele care au renunțat la acest obicei cu mai mult de un deceniu înainte de a participa la sondaj au avut o prevalență a declinului cognitiv subiectiv cu puțin peste cea a grupului de nefumători.

Recomandări

EMANUEL PÂRVU AJUNGE LA CANNES
S-A RUPT COALIȚIA LA BUCUREȘTI
CUM ÎȚI PĂSTREZI CALMUL LA INTERVIU?
CE MĂNÂNC AZI?
PRINȚUL LOUIS A ÎMPLINIT ȘASE ANI
9/10 ANGAJAȚI SE CRED EXPERȚI IT

„Aceste constatări ar putea implica faptul că timpul care a trecut de la renunțarea la fumat contează și ar putea fi legat de rezultatele cognitive”, a declarat într-un comunicat de presă Jenna Rajczyk, autorul principal al studiului și student la doctorat la Colegiul de Sănătate Publică din Ohio. Oamenii de știință au declarat că munca lor se bazează pe cercetările anterioare care au descoperit legături între fumat și boala Alzheimer și alte demențe și se adaugă la dovezile conform cărora renunțarea la fumat este benefică pentru sănătatea neurologică, precum și pentru sănătatea respiratorie și cardiovasculară.

„Asocierea pe care am văzut-o a fost cea mai semnificativă în grupul de vârstă 45-59 de ani, sugerând că renunțarea la fumat în această etapă a vieții poate avea un beneficiu pentru sănătatea cognitivă”, a declarat Jeffrey Wing, autorul principal al studiului și profesor asistent de epidemiologie la Ohio State, în comunicat.

Wing a spus că o diferență similară nu a fost găsită în grupul de vârstă mai înaintată din studiu, ceea ce poate indica faptul că renunțarea mai devreme la fumat oferă oamenilor beneficii mai mari. Oamenii de știință au folosit date din Sistemul național de supraveghere a factorilor de risc comportamental 2019 pentru a analiza relația dintre declinul cognitiv subiectiv și statutul de fumător, chestionând participanții cu vârsta de 45 de ani sau mai mult.

Dintre cei 136.018 respondenți, aproximativ 10% au raportat un declin cognitiv, în special în rândul fumătorilor actuali, urmați de foștii fumători recenți și de foștii fumători care au renunțat la fumat cu câțiva ani înainte, în comparație cu cei care nu au fumat niciodată. Rajczyk a declarat că studiul a implicat un instrument de evaluare simplu care ar putea fi ușor de utilizat în mod curent în rândul persoanelor de vârste mai tinere – înainte de declinul cognitiv este de obicei observat.

„Nu este o simulare intensivă de întrebări. Este mai mult o reflecție personală a stării tale cognitive pentru a determina dacă simți că nu mai ești la fel de ager ca înainte”, a spus ea.

Cu toate acestea, Wing a spus că este important de reținut că aceste experiențe auto-raportate nu echivalează cu un diagnostic și nu confirmă în mod independent că o persoană se confruntă cu un declin cognitiv dincolo de ceea ce apare în procesul normal de îmbătrânire.