- Un mesaj text ar putea dezvălui dacă cineva se confruntă cu tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), potrivit unui nou studiu.
- Cercetătorii de la o universitate din Canada afirmă că un program de învățare automată – o formă de inteligență artificială – este capabil să „citească printre rânduri” pentru a găsi potențiale semne de avertizare în modul în care oamenii scriu.
- Echipa consideră că acest program ar putea deveni un instrument ieftin și la îndemână care să ajute profesioniștii din domeniul sănătății mintale să detecteze și să diagnosticheze cazurile de PTSD sau alte tulburări mintale.
Un mesaj text ar putea dezvălui dacă cineva se confruntă cu tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), potrivit unui nou studiu. Cercetătorii de la Universitatea din Alberta, Canada, afirmă că un program de învățare automată – o formă de inteligență artificială – este capabil să „citească printre rânduri” pentru a găsi potențiale semne de avertizare în modul în care oamenii scriu.
Echipa consideră că acest program ar putea deveni un instrument ieftin și la îndemână care să ajute profesioniștii din domeniul sănătății mintale să detecteze și să diagnosticheze cazurile de PTSD sau alte tulburări.
Jeff Sawalha, doctorand în psihiatrie, a efectuat o analiză a emoțiilor din spatele textelor, folosind un set de date creat de Jonathan Gratch de la Institutul pentru Tehnologii Creative al USC.
Autorii studiului explică faptul că o analiză a sentimentelor are la bază o cantitate mare de date și le clasifică. În acest caz, modelul a luat o cantitate masivă de texte și le-a sortat în funcție de gândurile pozitive și negative.
„Am vrut să ne uităm strict la analiza sentimentală din acest set de date pentru a vedea dacă putem identifica în mod corespunzător persoanele cu PTSD doar folosind conținutul emoțional al acestor interviuri”, spune Sawalha într-un comunicat al universității.
A fost analizat un eșantion de două sute cincizeci de interviuri, realizate de un intervievator artificial (Ellie), care a vorbit cu participanții reali prin apeluri de videoconferință. Optzeci și șapte de persoane au avut PTSD, în timp ce celelalte 188 nu au avut.
„Acest lucru este în concordanță cu o mare parte din literatura de specialitate din jurul emoțiilor și PTSD. Unii oameni au tendința de a fi neutri, ascunzându-și emoțiile și poate că nu spun prea multe. Și apoi sunt alții care își exprimă emoțiile negative”, spune Sawalha.
Autorii studiului remarcă faptul că acest proces nu definitoriu. De exemplu, o frază de genul „Nu am urât asta” ar putea fi confuză pentru algoritm. În ciuda acestui fapt, sistemul de învățare automată a reușit să detecteze pacienții cu PTSD cu o precizie de 80%.
Echipa plănuiește să integreze și alte tipuri de date, inclusiv tipare de vorbire și mișcări umane, despre care spune că ar putea ajuta sistemul să detecteze mai bine tulburările de sănătate mintală. În plus, semnele unor afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Alzheimer, pot fi detectate prin capacitatea de a vorbi a unei persoane.
„Spre deosebire de un RMN, care necesită o persoană cu experiență pentru a se uita la el, acesta este ceva ce oamenii pot face singuri. Cred că aceasta este probabil direcția în care se îndreaptă medicina, spre mai multe instrumente de screening”, spune Russ Greiner, profesor în cadrul Departamentului de Informatică.
„A avea astfel de instrumente, în viitor, ar putea fi benefic într-o lume post-pandemică”, conchide Sawalha.