Substanța nocivă pentru întreaga planetă: Este prezentă în alimente și cosmetice și este una dintre cauzele schimbărilor climatice

• Aproape toate produsele pe care le cumpărăm din supermarket – fie că vorbim despre alimente, fie că vorbim despre produse de îngrijire personală sau cosmetice – conțin ulei de palmier.
• Uleiul de palmier este „deghizat” pe etichetele produselor sub diverse denumiri, arată un material BBC: Palmolein, Glyceryl, Palmitoyl Oxostearamide sau Palmitic Acid sunt doar câteva dintre acestea.
• În 2014, Uniunea Europeană i-a obligat pe producători să specifice clar pe etichetele produselor prezența uleiului de palmier. Directiva UE nu s-a aplicat și cosmeticelor, din păcate.
• Producătorii preferă uleiul de palmier pentru că poate fi utilizat într-o gamă largă de produse și este foarte ieftin.
• Uleiul de palmier este asociat cu defrișările, cu speciile de animale pe cale de dispariție, cu schimbările climatice și cu poluarea.
• Deși mai multe ONG-uri au susținut și au încurajat eforturile producătorilor de ulei de palmier de a crește planta în mod sustenabil, în final s-a dovedit că acest lucru nu este posibil.

Dacă ne analizăm ceva mai atent modul de viață, observăm, fără a fi surprinși, că obiceiul pe care îl avem cu toții este reprezentat de cumpărăturile lunare. Totuși, câți dintre noi citim cu atenție etichetele produselor pe care le punem în coș atunci când mergem la supermarket? 

Este un aspect care ar trebui să ne dea de gândit. De ce? Uite un exemplu: știi câte dintre produsele alimentare, de îngrijire personală sau cosmetice, produse pe care le utilizăm cu toții din lumea întreagă, conțin ulei de palmier? 

Uleiul de palmier este cel mai popular ulei vegetal din lume. Dar asta nu înseamnă că este și un produs benefic pentru noi. Și când spunem „pentru noi” ne referim la absolut tot ce ne înconjoară: oameni, animale, natură.

BCC a realizat un material care expune efectele negative ale uleiului de palmier asupra vieții noastre și asupra climei.

Ce produse conțin ulei de palmier

Gelul de duș, șamponul, pasta de dinți, lipstickul sunt doar câteva dintre ele. Dacă ne referim la produse alimentare, putem vorbi despre pâine, ciocolată, dar și pizza, cea pentru care am trișa și cea mai drastică dietă din lume. 

Mai mult, uleiul de palmier se poate găsi în supermarketuri și ca produs de sine stătător. Așa cum mergi la cumpărături să-ți cumperi ulei de măsline sau ulei de floarea soarelui, poți găsi pe raft și ulei de palmier.

Dar asta nu înseamnă că este și bun. Vei vedea puțin mai jos cât de nociv este pentru noi.

Până atunci, află că cea mai iubită cremă din lume, Nutella, conține ulei de palmier. Un borcan de 350 de grame conține 22% din acest tip de ulei.

Cum poate fi identificat uleiul de palmier pe etichetele produselor

De-a lungul timpului, uleiul de palmier a fost expus pe eticheta produselor sub tot felul de denumiri. BBC spune foarte că simplu că producătorii pur și simplu l-au „deghizat” sub următoarele nume: 

• Palmolein;
• Glyceryl;
• Stearate sau Stearic;
• Elaeis Guineensis;
• Palmitoyl Oxostearamide sau Palmitic Acid;
• Palmitoyl Tetrapeptide-3;
• Sodium Laureth Sulfate;
• Sodium Kernelate;
• Sodium Palm Kernelate;
• Sodium Lauryl Lactylate;
• Hydrated Palm Glycerioes;
• Octyl Palmitate Palmityl;
• Ulei vegetal;
• Grăsime vegetală;
• Palm Kernel Oil;
• Palm Fruit Oil;
• Palmate Palmitate.

În 2014, Uniunea Europeană a dat o directivă prin care producătorii erau obligați să redacteze etichetele produselor astfel încât să fie cât mai transparenți în ceea ce privește conținutul uleiului de palmier.

Totuși, directiva nu se aplica și în cazul produselor cosmetice sau de îngrijire personală. Prin urmare, este foarte greu să-ți dai seama dacă șamponul, gelul de duș, pasta de dinți sau rujul conțin ulei de palmier.

De ce preferă producătorii uleiul de palmier

Răspunsul este unul simplu: pentru că poate fi utilizat într-o gamă largă de produse, nu conține grăsimi trans, are un grad de topire foarte mare și… este ieftin. 

Care este, de fapt, problema cu uleiul de palmier

Conform materialului realizat de BBC, problema în sine nu este uleiul propriu-zis, ci faptul că procesul prin care se produce uleiul de palmier este nociv. Uleiul de palmier este asociat cu defrișarea pădurilor tropicale, pentru că în aceste medii cresc palmierii. Defrișarea înseamnă distrugerea mediului de viață pentru multe dintre animalele sălbatice. Astfel, rând pe rând, unele animale ajung pe lista speciilor pe cale de dispariție.

Și animalele nu sunt singurele care suferă: În 2016, ONG-ul Amnesty International i-a acuzat pe producătorii de ulei de palmier că exploatează minori în vârstă de 8 ani, implicându-i în muncile aferente producției acestui tip de ulei.

În 2015, în Singapore a izbucnit un incendiu masiv, cauza principală fiind reprezentată de defrișări. Tot atunci, peste Singapore s-a lăsat un nor greu de praf de poluare, moment în care autoritățile au decis să închidă toate școlile, conform unui articol publicat de BBC pe 25 septembrie 2015.

Cum am putea rezuma toate aceste probleme? Impact negativ asupra mediului înconjurător, schimbările climatice reprezentând una dintre cele mai grave. 

BBC mai spune că insula Borneo a fost defrișată de-a lungul a zece ani, între 2005 și 2015. Aproximativ 50% din procesul de defrișare a stat în mâinile producătorilor de ulei de palmier.

Ce soluție au găsit ONG-urile și la ce concluzie au ajuns de-a lungul anilor

Există oare soluție pentru această problemă?

Deși primul lucru care ne vine în minte este să oprim consumul de ulei de palmier, inițial, nici măcar cele mai mari ONG-uri nu au susținut boicotul. WWF și Greenpeace au spus că o soluție ar fi producția sustenabilă.

Producția sustenabilă de ulei de palmier înseamnă oprirea defrișărilor. 

În 2003 a fost lansat chiar și un grup care promova producția sustenabilă. Zece ani mai târziu, cel mai mare furnizor de ulei de palmier din lume a promis că nu va mai defrișa pădurile tropicale și nu va mai funcționa din spatele politicilor de exploatare.

În teorie suna foarte bine. În practică, însă, lucrurile nu funcționau așa cum ar fi trebuit. ONG-urile au constatat că producătorii și furnizorii de ulei de palmier nu și-au ținut promisiunile. Așa că, pădurile tropicale au fost defrișate în continuare, iar lista animalelor pe cale de dispariție a continuat să crească. Schimbările climatice și-au făcut simțită prezența din ce în ce mai mult.

Concluzia la care s-a ajuns? Nu, nu există varianta producției sustenabile. Chiar și WWF, ONG-ul care a încurajat foarte mult eforturile industriei și a crezut în schimbare, a spus că, în prezent, doar 18.4% dintre producători aplică principiul sustenabilității.

În sud-estul Asiei, producătorii plănuiesc să-și extindă activitatea. Noua țintă este Africa.

Prin urmare, dacă modul în care se produce uleiul de palmier nu se schimbă, întreaga viață și suflare a planetei are de suferit din cauza acestui produs.