• Un simplu test olfactiv ar putea ajuta medicii să depisteze semnele de fragilitate și îmbătrânire nesănătoasă la adulții în vârstă.
  • Pentru a examina relația dintre fragilitate și olfactiv, echipa de cercetare a analizat date de la 1.160 de adulți în vârstă.
  • Descoperirile înseamnă că testele de miros ar putea deveni parte a screening-urilor de rutină ca o modalitate de a identifica riscul cuiva de îmbătrânire nesănătoasă.

Un simplu test olfactiv ar putea ajuta medicii să depisteze semnele de fragilitate și îmbătrânire nesănătoasă la adulții în vârstă. Cercetătorii de la Johns Hopkins au demonstrat că pierderea mirosului poate fi predictivă pentru un risc mai mare de probleme de sănătate legate de vârstă.

Până acum, studiile au arătat că disfuncția olfactivă acționează ca un indicator timpuriu al declinului cognitiv, dar aceste descoperiri extind acest concept și arată că legătura cu fragilitatea se află atât în creier, cât și în nas. Pentru acest studiu, cercetătorii au evaluat sensibilitatea olfactivă și identificarea olfactivă, care descriu capacitatea de a detecta un miros și, respectiv, capacitatea de a recunoaște și numi un miros.

Ne folosim simțul olfactiv pentru a identifica amenințarea unui incendiu sau pentru a ne bucura de parfumul florilor într-o zi de primăvară. Dar, la fel ca vederea și auzul, acest simț slăbește pe măsură ce îmbătrânim”, spune autorul corespondent Nicholas Rowan, doctor în medicină, profesor asociat de otolaringologie – chirurgie a capului și gâtului, într-un comunicat al universității. Am descoperit că atât funcțiile de identificare olfactivă cât și cele de sensibilitate deficitare sunt asociate cu fragilitatea, ceea ce este interesant, deoarece arată că nu doar creierul îmbătrânit este la lucru aici, ci poate fi vorba și de ceva periferic, cum ar fi ceva la nivelul nasului, care este capabil să prezică fragilitatea și moartea noastră iminentă.”

Recomandări

CA ÎNTRE PRIME DOAMNE
EFECTUL „SWIFT” BATE JOCURILE OLIMPICE
ANGELINA JOLIE, ACUZATĂ CĂ I-A ÎNDEPĂRTAT PE COPII DE BRAD PITT
PROTESTE LA EUROVISION
GRETA THUNBERG SE ALĂTURĂ PROTESTELOR
ZELENSKI DEMITE PE BANDĂ RULANTĂ

Test: Abilități mai bune de mirosire legate de o sănătate generală mai bună

Rowan și echipa au analizat date despre 1.160 de adulți în vârstă înscriși în Proiectul național privind viața socială, sănătatea și îmbătrânirea între 2015 și 2016. Participanții la studiu au fost expuși la cinci mirosuri pentru a măsura abilitățile de identificare și la șase mirosuri pentru a măsura sensibilitatea. Echipa a comparat apoi aceste rezultate cu scorul lor de fragilitate.

Ei au stabilit că pentru fiecare creștere de un punct atât în scorurile de identificare olfactivă, cât și în cele de sensibilitate, starea de fragilitate a scăzut semnificativ, ceea ce sugerează că abilitatea de a mirosi bine are o legătură cu o mai bună sănătate generală în rândul populației îmbătrânite. De aici, echipa poate deduce că menținerea unui ochi pe simțul olfactiv poate servi ca biomarker influent și factor de risc pentru fragilitate.

Rowan consideră că această lucrare contribuie la creșterea dovezilor în favoarea utilizării testelor olfactive ca parte integrantă a îngrijirii clinice pentru persoanele în vârstă care ar putea fi afectate din punct de vedere cognitiv.

Facem deja teste pentru a evalua cât de bine putem vedea sau auzi, și este la fel de ușor să efectuăm un simplu test olfactiv care durează doar câteva minute și care ar putea fi folosit ca un instrument valoros pentru a evalua riscul de fragilitate sau de îmbătrânire nesănătoasă”, spune Rowan. „De exemplu, dacă cineva pică un test olfactiv, atunci poate că acest pacient trebuie să își îmbunătățească alimentația sau să se supună unui examen neurologic sau medical mai detaliat.”

Echipa Hopkins analizează deja utilizarea testelor olfactive și modul în care acestea pot spori eforturile clinice și de cercetare pentru îmbunătățirea îngrijirii adulților în vârstă, mai ales în contextul în care COVID-19 afectează mirosul multor pacienți din întreaga lume. Descoperirile sunt publicate în Journal of Gerontology.