Vaccin anti-Covid-19. Americanii de la Moderna propun transformarea corpului uman într-o maşinărie care produce vaccinuri

• Compania americană Moderna şi rivalul său german BioNTech intenţionează să utilizeze ARN mesager în interiorul celulelor pentru a produce o reacţie imună.
• În faza I de testare a vaccinului elaborat de Moderna, s-a constatat că vaccinul a stimulat dezvoltarea de anticorpi împotriva coronavirusului, însă la mulţi pacienţi au existat şi efecte secundare, potrivit Bloomberg.
• Unii oameni de ştiinţă sunt reticenţi în privinţa eficienţei acestui tip de vaccin, fiind convinşi că în final vaccinurile pe bază de ARNm se vor dovedi inferioare vaccinurilor produse prin tehnologii mai vechi. Există speranţe însă ca până la sfârşitul toamnei, când se va fi încheiat a treia etapă de testare, să ştim dacă vaccinul este sigur sau nu.

Aproape fiecare vaccin antiviral vândut vreodată funcţionează într-un mod similar: Un virus mort sau slăbit, sau un fragment dintr-unul, este introdus într-o persoană sănătoasă. Virusul slăbit stimulează sistemul imunitar să genereze anticorpi, protejând persoana atunci când adevăratul agent patogen ameninţă să o infecteze. Abordările mai noi se folosesc de ingineria genetică pentru a elimina nevoia de viruşi întregi, dar proteinele lor virale sunt încă cultivate în interiorul celulelor vii.

Vaccinurile împotriva coronavirusului elaborate de compania americană Moderna şi de rivalul acesteia din Germania, BioNTech, îşi propun să imunizeze oamenii într-un mod radical diferit: prin folosirea celulelor umane ca pe mici fabrici de vaccinuri în sine. În loc de proteine virale, vaccinurile conţin instrucţiuni genetice care îi solicită organismului să le producă. Aceste instrucţiuni sunt transmise prin ARN mesager, o moleculă de ARN care are rolul de a copia informaţia genetică a unei catene de ADN, scrie Bloomberg.

Interesul în utilizarea materialului genetic pentru a transforma celulele corpului în fabrici de vaccinuri datează de la începutul anilor ’90, însă, deşi vaccinurile pe bază de ADN au funcţionat pe animale, nu au avut succes în studiile făcute asupra omului.

Avantajele mari ale vaccinurilor ARNm sunt viteza şi flexibilitatea.  Nu este nevoie de celule vii, care sunt pretenţioase, sau de viruşi greu de manipulat, iar chimia de bază este simplă.  Vaccinul Moderna a ajuns la faza I de testare pe oameni, în data de 16 martie, la numai 63 de zile de la începerea dezvoltării vaccinului.  Iar pe 27 iulie a fost injectat primul voluntar dintre cele 30.000 de persoane implicate în stadiul final al studiului efectuat în SUA. Mai puţin de 12 ore mai târziu BioNTech şi partenerul său, Pfizer, au declarat că şi ei au început o testare în stadiu avansat, un studiu care va fi realizat în S.U.A. Brazilia şi alte câteva ţări. 

Încă nu se ştie cât de eficiente vor fi vaccinurile ARNm împotriva Covid-19.  Niciun vaccin bazat pe ARN mesager nu a fost aprobat vreodată pentru vreo boală şi nici nu a intrat într-un stadiu final de cercetare până acum, aşa că nu se poate face o comparaţie între ARNm şi tehnologiile mai vechi. Şi vaccinurile nu au fost lipsite nici de reacţii adverse: în stadiul I al testelor făcute de Moderna, toţi cei 15 dintre pacienţii care au primit o doză medie  (din trei variante de mărime) au raportat cel puţin un efect secundar, totuşi niciunul dintre acestea nu a fost sever. Trei dintre cei 15 pacienţi care au primit doza cea mai mare au avut reacţii severe temporare. S-a hotărât că acea doză să nu mai fie testată în continuare.

În acest an valoarea acţiunilor companiei a crescut exponenţial, Moderna ajungând la o capitalizare de piaţă de aproximativ 28 de miliarde de dolari. Acţiunile BioNTech au crescut şi ele mai mult decât dublu. Atât Stéphane Bancel, directorul executiv al companiei Moderna, cât şi Ugur Sahin, omologul său mai modest de la BioNTech, au devenit multimilionari.

Moderna şi-a păstrat o aură de misterioasă discreţie. Ani de zile a publicat doar câteva lucrări ştiinţifice, un lucru neobişnuit pentru companiile de biotehnologie, cărora de obicei le place să se laude cu descoperirile lor. Totuşi începând cu 2017 a publicat mai des;  compania spune că acum are peste 50 de publicaţii.

Faţă de corporativa Moderna, BioNTech a avut întotdeauna o alură academică. Compania şi-a publicat cercetările de la început, prezentând aproximativ 150 de lucrări ştiinţifice în ultimii opt ani.

În cea mai mare parte a activităţii sale, BioNTech s-a axat exclusiv pe medicamente împotriva cancerului. Prima sa mare incursiune în aria bolilor infecţioase a avut loc în august 2018, când a semnat un acord cu Pfizer pentru a lucra la un vaccin pentru gripa sezonieră. Moderna a fost şi ea axată iniţial pe producerea de medicamente. În 2017 a început să lucreze cu o echipă de la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din SUA pentru a proiecta vaccinuri pentru mai multe virusuri, printre care şi MERS, un coronavirus care a lovit Arabia Saudită şi alte ţări începând cu 2012.

Nikolai Petrovsky, un cercetător de vaccinuri de la Universitatea Flinders din Australia, care a fondat o mică companie care lucrează la un vaccin împotriva Covid-19, folosind metode mai consacrate, spune că nu a fost impresionat în mod deosebit de răspunsurile imunitare generate de vaccinurile pe bază de ARNm şi şi-a exprimat îngrijorarea legat de gradul de toleranţă al organismului la acestea. El crede că în final acestea se vor dovedi inferioare vaccinurilor produse prin tehnologii mai vechi.

Întrucât coronavirusul este un agent patogen care loveşte multe părţi ale căilor respiratorii, este posibil să ca această cursă să se încheie cu un vaccin parţial eficient. Acest lucru poate fi valabil atât pentru vaccinurile ARNm, cât şi pentru oricare alte abordări, vechi şi noi. Este posibil ca pacienţii să fie revaccinaţi în mod regulat dacă eficacitatea vaccinului se diminuează în timp. Agenţia americană pentru administrarea alimentelor şi a medicamentelor (FDA) a precizat că va aproba vaccinuri cu o eficienţă mai modestă atâta timp cât acestea sunt sigure şi previn boala sau reduc severitatea acesteia la cel puţin jumătate dintre cei care sunt vaccinaţi.

Moderna îşi plănuieşte oricum succesul.  Pentru creşterea capacităţii de producţie a încheiat o tranzacţie cu producătorul Lonza Group AG.  Astfel, Moderna speră ca producţia sa de vaccinuri să poată acoperi întreaga populaţie a SUA.  La rândul său, Pfizer a încheiat un acord pentru a vinde guvernului Statelor Unite, pentru 195 miliarde de dolari, 100 de milioane de doze de orice vaccin de succes care ar ieşit din colaborarea sa cu BioNTech.

Bancel spune că este sigur că vaccinul Moderna va stimula producerea de anticorpi împotriva coronavirusului, aşa cum s-a întâmplat la primii pacienţi din faza I. Dar recunoaşte că „până când nu vom vedea datele din faza III, nu putem şti” dacă acest vaccin împiedică oamenii să se îmbolnăvească.  Dacă procesul se derulează pe cât de rapid speră Moderna, este posibil ca răspunsul la această întrebare să îl aflăm până la sfârşitul toamnei.