• Simona Halep se întreabă de ce sunt tratate diferit cazurile de dopaj ale jucătoarelor.
• Iga Swiatek a primit o suspendare de 1 lună după ce a fost găsită pozitivă pentru trimetazidină.
• Halep a fost suspendată 18 luni, suspendarea inițială de 4 ani fiind redusă la 9 luni după ce a apelat la TAS.
• Halep susține că i-a fost distrusă cariera, deși avea dovezi că substanța a ajuns în corp din suplimente contaminate.
• Organizația ITIA susține că nu sunt cazuri de dopaj intenționat și că a fost vorba de încălcări neintenționate ale regulamentului.

Simona Halep și-a exprimat nedumerirea față de diferențele mari în modul în care sunt tratate cazurile de dopaj ale jucătoarelor de tenis. După ce Iga Swiatek a fost suspendată doar o lună pentru un caz de contaminare, Halep se întreabă de ce cazul ei a fost tratat mult mai sever, fiind suspendată aproape 18 luni. Swiatek a fost testată pozitiv pentru tri-me-ta-zidină în august, însă ITIA a acceptat că substanța a ajuns în corpul său dintr-un medicament contaminat.În contrast, Halep a fost suspendată provizoriu în octombrie 2022 și apoi i-a fost impusă o interdicție de patru ani, care a fost redusă la nouă luni după apelul la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS). Halep spune pe Instagram că nu înțelege de ce este tratată diferit față de Swiatek și că nu poate găsi un răspuns logic.

Ea a mai spus că nu are nicio îndoială că ITIA a avut intenția de a-i distruge cariera, chiar și în fața dovezilor că substanța roxadustat a ajuns în organismul său dintr-un supliment licențiat contaminat.

Fostul număr unu mondial a criticat durata procesului, subliniind cât de mult timp a durat până când cazul ei a fost rezolvat.

Cazul Swiatek a stârnit și el reacții din partea altor jucători, care consideră că există standarde duble în tratamentul jucătorilor de tenis. De exemplu, Jannik Sinner, numărul 1 mondial pe partea masculină, a fost scutit de acuzațiile de dopaj după ce s-a dovedit că substanța clostebol a ajuns în corpul său prin intermediul unui membru al echipei sale.

Cum explici diferențele de tratament între cazurile Swiatek și Halep?

E greu de găsit acum o explicație, mai ales că suntem subiectivi, fiind vorba despre o româncă.
În cazul lui Iga Swiatek, ITIA a justificat decizia prin faptul că substanța interzisă, trimetazidina, a fost considerată a fi ajuns în corpul ei din cauza unei contaminări cu melatonină, un medicament autorizat. Astfel, ITIA a considerat că acesta este un caz de dopaj „involuntar”, acceptând că substanța a fost ingerată dintr-o sursă pe care jucătoarea nu avea cum să o controleze.

În cazul Simonei Halep, lucrurile au fost oarecum similare, fiind diferită doar substanța și medicația prin care roxadustatul a fost introdus în corpul, adică print-un supliment contaminat.

Difeerența constă în faptul că Halep a fost nevoită să demonstreze în fața instanțelor că nu a fost un act intenționat. Adică să demonstreze că suplimentele ingerate erau contaminate. Nu știm cum a demonstrat poloneza acest lucru, pentru că nu au fost făcute informări în acest sens.

Cosntatăm doar că diferențele de tratament ar putea veni din analiza diferită a circumstanțelor și a dovezilor prezentate de fiecare sportivă. Simona Halep are însă dreptate. Diferențele de interpretare sunt uriașe, ceea ce justifică nemulțumirea ei și chiar și acuzațiile că ar putea fi vorba de un act premeditat.

În aceste condiții…Este sistemul anti-doping al ITIA transparent în toate cazurile de dopaj?

Sistemul anti-doping este creat pentru a asigura transparența și echitatea, dar, în practică, aplicarea poate varia în funcție de circumstanțele fiecărui caz. În cazul Swiatek, explicarea contaminării a fost acceptată rapid și procesul a fost mai scurt, în timp ce cazul Halep a necesitat mai mult timp și o analiză mai detaliată, ceea ce poate da impresia de dublu standard.

ITIA susține că toate cazurile sunt tratate cu transparență, dar percepția jucătorilor poate fi influențată de istoricul și circumstanțele individuale.

În plus, intervin aici și procedurile de judecare a fiecărui caz. Organizarea mai multor apeluri și procese în unele cazuri poate ridica întrebări cu privire la consistența deciziilor.

În ce condiții se justifică o suspendare de doar o lună, în timp ce alte cazuri durează mult mai mult? Cum se aplică aceleași reguli pentru toți sportivii?

O suspendare de o lună, cum a fost cazul lui Swiatek, este un exemplu de tratament acordat atunci când încălcarea regulii nu este considerată intenționată și este cauzată de contaminare accidentală.

În schimb, în cazul Simonei Halep, o altă diferență constă în faptul că a exista suspiciunea că roxadustat ar fi fost administrat cu intenție, ceea ce a dus la o interdicție mai severă, chiar dacă și ea a susținut contaminarea accidentală.

Citește și

• În mai mult de jumătate de țară vin ploile. Ce îți aduce vremea
• Dmitri Peskov reacționează la acuzațiile României la adresa Rusiei: „Bucureștiul imită tendința occidentală de a da vina pe Moscova”