- Sonda Parker Solar Probe accelerează la viteza record de 192 km/s în apropierea Soarelui.
- Mezonii B sugerează existența unor fenomene noi dincolo de Modelul Standard.
- Misiunea Europa Clipper investighează existența unui ocean subteran de pe luna Europa.
Universul nu mai e ce a fost și asta datorită descoperirilor uluitoare care au marcat fizica și astronomia în 2024. De la cele mai îndepărtate galaxii observate vreodată până la recorduri tehnologice care ne-au dus mai aproape de Soare ca niciodată, știința a redefinit limitele cunoașterii. Care au fost decoperirile care au modelat fizica și astronomia anul acesta?
Cum a fost 2024 pentru știință? Ce descoperiri au avut cel mai mare impact în fizică și astronomie?
2024 a fost un an remarcabil, cu descoperiri care au modelat modul în care vedem Universul. Una dintre cele mai mari realizări a fost aducerea primelor mostre de pe partea ascunsă a Lunii, prin misiunea Chang’e-6. Aceste probe pot răspunde misterului geologic legat de diferențele dintre cele două fețe ale Lunii, lucru esențial pentru a înțelege istoria sistemului nostru solar.
În plus, telescopul James Webb a reușit să identifice cea mai îndepărtată galaxie descoperită vreodată, formată când Universul avea doar 2,1% din vârsta sa actuală. Aceste rezultate ne apropie de răspunsuri privind formarea primelor structuri cosmice. Și să nu uităm sonda Parker Solar Probe, care a stabilit un nou record de viteză și s-a apropiat mai mult ca oricând de Soare.
Ce ne spun aceste descoperiri despre viitorul explorării spațiale și al cercetării științifice?
Aceste descoperiri ne arată că suntem doar la începutul unei noi ere de cunoaștere. Pe lângă mostrele lunare și recordurile de viteză stabilite de Parker Solar Probe, avem și progrese fundamentale în înțelegerea structurilor cosmice. De exemplu, analiza colaborării DESI a ridicat întrebări importante despre energia întunecată, sugerând că aceasta ar putea să nu fie constantă, ci să evolueze în timp. Acest lucru poate schimba complet modul în care vedem soarta Universului – de la o expansiune eternă la posibilitatea unor scenarii mai complexe.
Totodată, fizicienii au făcut un pas uriaș în detectarea particulelor exotice: prima „bilă de lipici”, o stare formată doar din GLUONI. Aceasta validează predicțiile din teoria cromodinamicii cuantice și ne ajută să înțelegem mai bine forța nucleară puternică. În plus, observațiile telescopului Webb au dus la identificarea unor galaxii care contribuie disproporționat la reionizarea Universului și demonstrează că galaxiile mici și numeroase joacă un rol mai mare decât cele masive.