Cei mai vechi Homo sapiens, descoperiți în Franța. „Fără arc și săgeată, omul modern nu ar fi existat”

Arcul și săgeata, esențiale pentru supraviețuirea omului Arheologii au descoperit rămășițe umane de acum 54.000 de ani în Valea Rhone din Franța, fiind cea mai importantă descoperire de acest gen în exteriorul continentului african.. Foto. Hepta
  • Arheologii au descoperit rămășițe umane de acum 54.000 de ani în Valea Rhone din Franța, fiind cea mai importantă descoperire de acest gen în exteriorul continentului african.
  • În Grota Mandrin din Rhone, arheologii au găsit inclusiv pietre mici și ascuțite, care seamănă cu un vârf de săgeată, semn că acești oameni se foloseau de arc pentru a supreviețui.
  • De altfel, cred cercetătorii, omul nu ar fi supraviețuit zeci de mii de ani fără arc și săgeată, o armă esențială cu multă vreme înainte de existența pistoalelor sau puștilor.

Arheologii au descoperit rămășițe umane de acum 54.000 de ani în Valea Rhone din Franța, fiind cea mai importantă descoperire de acest gen în exteriorul continentului african. Fără arc și săgeată, omul modern nu ar fi existat.

Cu toate acestea, oamenii de știință spun că arcul și săgeata merită un premiu special în istoria omenirii. Fără arc și săgeată Homo sapiens nu ar fi reușit niciodată să cucerească planeta și să permit oamenilor să părăsească Africa în căutare de noi teritorii.

Arcașii preistorici puteau să își omoare prada de la distanță, fiind într-o relativă siguranță, obținând astfel proteina necesară dezvoltării organismului. Cele mai vechi vârfuri de săgeată au fost descoperite în peșteri din Africa de Sud care datează de acum 64.000 de ani.

Exceptând continentul african, cea mai veche dovadă a existenței arcului data din urmă cu 48.000 de ani, dintr-o peșteră din Sri Lanka. Descoperirea făcută de Ludovic Slimak, professor la Universitatea din Toulouse, în Rhone, va schimba datele problemei cu aproape 6000 de ani. Arheologii au mai descoperit dintele unui copil, pe lângă pietrele ascuțite folosite la vânat, conform The Guardian.

În lupta dintre Homo sapiens și Neanderthal, arcul cu săgeți a fost crucial, explică Slimak.

Un animal care se afla la 100 de metri distanță nu te va considera un pericol. Cu un arc și o săgeată poți să vânezi acel animal. Mai mult, ești la o distanță considerabilă și ai timp să fugi dacă acel animal nu moare și încearcă să te atace”, a completat arheologul.

Profesorul Chris Stinger, angajat al Muzeului de Istorie din Londra, a remarcat cum arcul cu săgeți este o inveție simultană a omului modern, indiferent de continental pe care se afla.

Un lucru crucial atunci când faci un arc cu săgeți e să-ți cunoști materialele brute. Ai nevoie de un copac cu o flexibilitate perfecta, mai ai nevoie de experți care să creeze coarda și săgeata. E nevoie de o expertiză vastă în acest domeniu”, a explicat Stinger.

Omul de Neanderthal putea să facă unelte superbe din piatră, dar nu erau identice. În contrast, omul modern producea unelte la nivel industrial, toate erau ușoare, compacte și similar”, a completat profesorul.

Revenind la Grota din Mandrin, arheologii au concluzionat că oamenii din acea zonă nu au supraviețuit, în ciuda abilităților tehnice. După aproximativ 2.000 de oameni se crede că oamenii de Neanderthal au ocupat grota. Se crede că au trăit aproximativ 100 de Homo sapiens în această grotă, bărbați, femei și copii.

Erau prea puțini pentru a își menține supremația biologică. Nu au reușit să facă schimb de gene cu oamenii de Neanderthal din zonă, probabil că nu aveau relații amiabile sau poate nu exista o fertilitate ridicată”, a concluzionat Stinger.

Arheologii au subliniat faptul că un grup mic de oameni are un număr extrem de mic de specialiști, care atunci când mor duc cu ei în mormânt abilitatea de a fabrica arme sau unelte. Așadar, cel mai probabil grupul de 100 de oameni a rămas fără arc și săgeți, lucru care a dus la dispariția sa.

Grota Mandrin este printe ultimele așezări ale omului modern unde tentativa de a coloniza Europa a fost un eșec. Situri arheologice din România și Cehia au descoperit, de asemenea, rămășițe umane de acum 40.000-50.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, oamenii care au trăit aici nu mai există, fiind diferite specii care nu au supraviețuit luptei cu timpul și nu au evoluat în omul de acum.