• Roverul Curiosity a detectat cei mai mari compuși organici vreodată identificați pe Marte, într-o rocă veche de 3,7 miliarde de ani din Golful Yellowknife.
  • Compușii organici includ alcani cu lanț lung, posibile rămășițe ale acizilor grași, esențiali pentru viața cunoscută.
  • Moleculele pot proveni din degradarea membranelor celulare, dar și din procese abiotice.

Roverul Curiosity al NASA a descoperit cei mai mari compuși organici observați vreodată pe Marte, ceea ce ridică întrebări cu privire la apariția vieții în urmă cu miliarde de ani pe planeta roșie, conform The Guardian.

Ce a descoperit Curiosity?

Roverul NASA a detectat alcani cu lanț lung (decan, undecan, dodecan) într-o rocă veche de 3,7 miliarde de ani din Golful Yellowknife, un fost lac marțian. Aceste molecule sunt rămășițe posibile ale acizilor grași, substanțe esențiale pentru membranele celulare ale vieții cunoscute.

Nu este un semn biologic, dar este cea mai bună șansă pe care am văzut-o pentru identificarea resturilor de viață pe Marte”, afirmă John Eiler, profesor de geologie la Caltech.

Recomandări

UE ÎL AMENINȚĂ PE TRUMP
GERMANIA: TRUMP E ÎN IMPAS
ȘTII DE VREME?
HOLLYWOOD FACE BANI DIN A.I.
TRUMP VREA ÎNCĂ UN MANDAT
PROTESTE PENTRU LE PEN

Acizii grași marțieni au fost transformați în alcani prin încălzire, un proces similar cu cel de pe Pământ. Dr. Freissinet explică: „Dacă avem acizi grași cu lanț lung pe Marte, aceștia ar putea proveni – și este doar o ipoteză – din degradarea membranelor celulelor prezente acum 3,7 miliarde de ani”.

Dar nu este singura explicație. Procese abiotice (fără viață) pot crea aceste molecule. „Nu putem exclude că sunt produse de reacții chimice în condiții extreme”, adaugă ea.

Analiza compușilor a arătat o predominanță a moleculelor cu număr par de atomi de carbon (ex: dodecan, cu 12 atomi). Pe Pământ, acest lucru este tipic pentru acizii grași produși de viață, deoarece enzimele adaugă doi atomi de carbon pe rând.

„Este foarte intrigant”, spune Freissinet. „Dar o tendință trasată din trei molecule nu este o tendință reală. Trebuie să analizăm mai multe probe”.

Un călător pe Marte

De la aterizarea în 2012, roverul Curiosity a parcurs 32 km în craterul Gale, colectând probe cheie. „Golful Yellowknife este un loc ideal pentru căutarea vieții”, explică NASA. „Aici, apa și mineralele au creat un mediu potrivit pentru viață”.

Singura cale să confirmăm originea compușilor este analiza izotopică a carbonului și hidrogenului. „În prezent, nu există o cale plauzibilă de a efectua astfel de măsurători pe Marte”, spune Eiler. „Trebuie să aducem probele pe Pământ”.

Misiunea de întoarcere, planificată pentru după 2033, va colecta eșantioanele depozitate de Curiosity și Perseverance. „Fără aceste probe, rămânem la ipoteze”, concluzionează Eiler.

Descoperirea din Cumberland este un pas uriaș, dar nu un răspuns definitiv. „Marte ne testează răbdarea”, spune Freissinet. „Dar dacă viața a existat vreodată, rămășițele ei sunt acolo, așteptând să fie descifrate”.

Citește și