- Premiile Ig Nobel 2026 au recompensat zece cercetări neobișnuite care „te fac mai întâi să râzi, apoi să gândești”.
- Printre câștigători se numără studii despre pisoarul fără stropi, chiloți îngropați pentru testarea solului și comportamentul șerpilor veninoși.
- Ceremonia din 3 septembrie s-a desfășurat la Zürich, pentru prima dată în afara Statelor Unite.
Știința serioasă poate porni și de la întrebări aparent absurde. Premiile Ig Nobel 2026 au recompensat cercetători care au studiat de la modul în care poate fi construit un pisoar fără stropi până la momentul în care un șarpe veninos decide să muște.
Cea de-a 36-a ediție a premiilor a avut loc pe 3 septembrie, la Zürich, în Elveția. A fost pentru prima dată de la înființarea premiilor, în 1991, când ceremonia s-a desfășurat în afara Statelor Unite. Premiile Ig Nobel recompensează realizări științifice neobișnuite care, potrivit organizatorilor, îi fac pe oameni „mai întâi să râdă, apoi să gândească”.
Premiul pentru biologie a mers către o echipă care a studiat comportamentul defensiv al șerpilor veninoși. Cercetătorii au călcat în mod repetat, protejați, în apropierea diferitelor părți ale corpului șerpilor pentru a afla când sunt aceștia mai predispuși să atace. Studiul a analizat reacțiile animalelor în funcție de temperatură, momentul zilei și tipul de contact.
La fizică, cercetătorii au fost recompensați pentru încercarea de a proiecta un pisoar care să reducă stropirea. Echipa a combinat experimente și calcule matematice pentru a determina geometria și unghiurile care pot limita cantitatea de lichid care ajunge în afara vasului.
Premiul pentru științele solului a ajuns la cercetători care au îngropat 1.000 de perechi identice de chiloți în peste 25 de țări. După două luni, lenjeria a fost scoasă din pământ, iar gradul de descompunere a fost folosit pentru a ilustra activitatea biologică și starea solului.
Nici economia nu a scăpat de abordarea neobișnuită. Premiul a recompensat o cercetare care a găsit, în experimentele analizate, o asociere între statutul social ridicat și o probabilitate mai mare de a manifesta anumite comportamente lipsite de etică. Într-unul dintre teste, participanții puteau lua bomboane despre care li se spusese că erau destinate copiilor.
La chimie, premiul a fost acordat cercetătorilor care au analizat cristalele proteice produse de o specie de gândac vivipar. Acestea conțin de aproximativ trei ori mai multă energie decât proteinele din laptele de vacă.
Un alt premiu a mers către cercetătorii care au încercat să definească științific sărutul, analizând comportamentul la oameni, dar și la animale precum furnici, păsări și urși polari. Premiul pentru olfacție a recompensat, în schimb, un studiu care a investigat modul în care părinții percep mirosul copiilor lor și a constatat că bebelușii sunt evaluați mai favorabil decât adolescenții.
Lista continuă cu folosirea trompelor țânțarilor drept duze pentru imprimare 3D, studierea modului corect de a-ți sufla nasul și cercetarea care arată că oamenii pot prefera prieteni care se comportă urât cu persoanele pe care ei înșiși nu le plac.
Premiile Ig Nobel sunt organizate de Annals of Improbable Research și nu recompensează „știința proastă”, ci cercetări reale care pornesc de la întrebări neobișnuite și care pot deschide discuții serioase despre știință, comportament sau tehnologie.
