„Laptele matern” cultivat în laborator ar putea fi la doar trei ani distanță

Sursa foto: Profimedia
  • Ideea i-a venit co-fondatorului și directorului științific, Leila Strickland, în 2013, după ce a auzit despre primul burger din lume cultivat în laborator.
  • La rândul său, biologul s-a luptat să producă suficient lapte matern pentru primul ei copil.
  • Strickland spune că produsul „BIOMILQ” se potrivește mai bine cu profilul nutrițional al laptelui matern decât cel al laptelui praf, cu proporții mai asemănătoare de proteine, carbohidrați și grăsimi.

Laptele matern este alimentul perfect pentru bebeluși, dar nu toate mamele sunt capabile să alăpteze, iar în cazul adopției sau al maternității surogat, părinții nu au această opțiune.

Ideea i-a venit co-fondatorului și directorului științific, Leila Strickland, în 2013, după ce a auzit despre primul burger din lume cultivat în laborator. Biolog, Strickland s-a întrebat dacă o tehnologie similară ar putea fi folosită pentru a cultiva celule producătoare de lapte uman, povestește ea pentru CNN Business.

Strickland s-a luptat să producă suficient lapte matern pentru primul ei copil.

„O mulțime de femei se luptă cu acest lucru”, spune ea.

La nivel mondial, doar unul din trei bebeluși primește atât de mult lapte matern în primele șase luni cât recomandă experții, spune Organizația Mondială a Sănătății. În schimb, mulți părinți se bazează pe lapte praf.

Industria laptelui praf a avut o valoare de peste 52 de miliarde de dolari în 2021, potrivit furnizorului de studii de piață Euromonitor International.

Formulele de lapte praf sunt „capabile să satisfacă o mare parte din cerințele nutriționale„, spune Strickland, dar nu pot reproduce „complexitatea laptelui uman”. Strickland spune că produsul „BIOMILQ”, prin comparație, se potrivește mai bine cu profilul nutrițional al laptelui matern decât cel al laptelui praf, cu proporții mai asemănătoare de proteine, carbohidrați și grăsimi.

Echipa „BIOMILQ” își creează produsul din celule prelevate din țesutul mamar și laptele uman, donate de femeile din comunitatea locală, care primesc, în schimb, un tichet cadou. „BIOMILQ” crește celulele în flacoane, hrănindu-le cu nutrienți, apoi le incubează într-un bioreactor care imită mediul dintr-un sân. Aici, celulele absorb mai multe substanțe nutritive și secretă componente ale laptelui.

„BIOMILQ” mai are de așteptat între trei și cinci ani până când va lansa un produs pe piață

Potrivit lui Strickland, „BIOMILQ” mai are de așteptat între trei și cinci ani până când va lansa un produs pe piață. În primul rând, start-up-ul trebuie să cultive celule mamare la o scară mult mai mare – și la un cost mai mic.

De asemenea, „BIOMILQ” trebuie să convingă autoritățile de reglementare că produsul este sigur pentru bebeluși, o sarcină deosebit de dificilă pentru o nouă categorie de alimente precum produsele din lapte uman cultivat în laborator.

„Nu există cu adevărat un cadru de reglementare”, spune Strickland.

„Chiar dacă BIOMILQ ajunge atât de departe, laptele uman care provine dintr-un bioreactor nu va avea aceleași beneficii pentru sănătate ca și laptele care provine de la sân”, potrivit lui Natalie Shenker, cercetător la Imperial College London și cofondator al „Human Milk Foundation”, care ajută la furnizarea de lapte de la donatori pentru familiile care au nevoie de el.

„Acizii grași, care ajută la dezvoltarea și creșterea creierului și hormonii precum cortizolul, care ajută la dezvoltarea ciclului de somn al bebelușului, provin din sângele mamei”, spune Shenker.

Consultantul în lactație, Courtney Miller, care sprijină mamele care alăptează, este de acord că laptele cultivat cu celule nu este un „înlocuitor al laptelui matern”. Dar ea crede că ar putea oferi părinților „o altă alegere”, în special atunci când este vorba de adopție sau de o mamă surogat.

„Laptele praf, în acest moment, este singura lor opțiune, cu excepția cazului în care sunt capabili să facă o donație de lapte matern”, spune Miller.

În SUA, accesul la laptele de la donatoare poate fi extrem de costisitor

Accesul la laptele de la donatoare poate fi dificil. În Statele Unite, hrănirea unui nou-născut cu lapte matern de la o bancă de lapte poate costa până la 100 de dolari pe zi. Găsirea unui donator online este, adesea, mai ieftină, dar poate veni cu probleme de siguranță.

Miller crede, de asemenea, că „BIOMILQ” poate promova studiul științific al laptelui matern. Ea a donat câteva uncii din propriul lapte către start-up, în speranța că cercetările sale pot duce la noi descoperiri în domeniul nutriției pentru sugari.

„BIOMILQ” nu este singura companie care speră să creeze un nou tip de lapte pentru bebeluși. „Turtle Tree”, cu sediul în Singapore și în Statele Unite, cultivă celule stem pentru a crea componente ale laptelui de la o serie de mamifere, inclusiv de la oameni, în timp ce „Helaina”, cu sediul la New York, folosește fermentarea microbiană pentru a crește proteinele care se găsesc în laptele uman.

„BIOMILQ” susține că produsul său ar putea face ca hrănirea bebelușilor să fie mai sustenabilă din punct de vedere ecologic. Potrivit unei estimări, producerea unui kilogram de lapte praf ambalat generează între șapte și unsprezece kilograme de dioxid de carbon. „BIOMILQ” efectuează încă studii privind propria amprentă de carbon.

Promisiunea unei alternative mai ecologice la laptele praf a atras investiții din partea „Breakthrough Energy Ventures” a lui Bill Gates. Alături de alți investitori, fondul axat pe climă a ajutat „BIOMILQ” să strângă 21 de milioane de dolari în octombrie 2021.

Cu această finanțare, Strickland spune că „BIOMILQ” se concentrează pe expansiune și pe producerea de mai mult lapte.

„Ne considerăm acum în al doilea trimestru”, spune ea.