- Un start-up din California şi-a unit forţele cu o companie canadiană pentru a încorpora gazul în beton.
- Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că eliminarea a miliarde de tone de CO2 care se află deja în atmosferă va necesita, pe lângă reducerea emisiilor actuale, limitarea schimbărilor climatice.
- Datorită utilizării pe scară largă a betonului, acesta are un mare potenţial pentru absorbţia CO2 în cazul în care procesul funcţionează şi se globalizează.
Un start-up din California, Statele Unite, care foloseşte roci pentru a absorbi dioxidul de carbon (CO2) din atmosferă, şi-a unit forţele cu o companie canadiană pentru a încorpora gazul în beton, un parteneriat tehnologic ce reprezintă o premieră şi despre care ar putea constitui un model în lupta contra schimbărilor climatice la nivel global, potrivit Reuters.
Advertisment
Oamenii de ştiinţă din cadrul ONU au ajuns la concluzia că eliminarea a miliarde de tone de CO2 care se află deja în atmosferă va necesita, pe lângă reducerea emisiilor actuale, limitarea schimbărilor climatice. Pentru aceasta, sunt necesare două acţiuni: în primul rând, captarea CO2 cu ajutorul naturii sau al tehnologiei şi, în al doilea rând, blocarea acestuia timp de secole.
Heirloom Carbon Technologies a livrat aproximativ 30 de kilograme de CO2 colectat din atmosferă din jurul sediului său din zona Golfului San Francisco către Central Concrete, o subsidiară a Vulcan Materials, care a încorporat gazul în beton nou, miercuri. Cantitatea este echivalentă cu emisiile de la o maşină care parcurge aproximativ 120 de kilometri.
Evenimentul a marcat o premieră, fiind prima dată când CO2 absorbit din atmosferă printr-o tehnologie de captare directă din aer, numită Direct Air Capture (DAC), este blocat în beton unde va rămâne timp de secole, potrivit mai multor oameni de ştiinţă.
„Astăzi, acesta este un degetar în ceea ce priveşte reducerea emisiilor. Aşa începe” , a declarat Julio Friedmann, cercetător şef la Carbon Direct, care colaborează cu diverse companii pentru a le gestiona amprenta de carbon.
Datorită utilizării pe scară largă a betonului, acesta are un mare potenţial pentru absorbţia CO2 în cazul în care procesul funcţionează şi se globalizează.
Heirloom încălzeşte calcarul zdrobit pentru a se elibera în mod natural CO2 absorbit, apoi foloseşte roca dispusă în coloane de tăvi uriaşe pentru a acţiona precum un burete, absorbind cantităţi de CO2 echivalente cu aproape jumătate din greutatea lor în decurs de trei zile. Roca este apoi încălzită pentru a elibera CO2 colectat din mediu, iar ciclul este repetat.
„Roca de calcar are această capacitate naturală de a elimina CO2 absorbit în mod natural din atmosferă. Problema este că (procesul) este lent. Aşadar, ceea ce facem noi aici este doar să-i oferim mai multe superputeri pentru a capta carbon mult, mult mai rapid” , a explicat Shashank Samala, CEO în cadrul Heirloom.
Compania specializată CarbonCure din Canada amestecă CO2 cu alte ingrediente, transformându-l într-un mineral care întăreşte betonul, reducând necesarul de ciment – elementul din beton cu cea mai mare amprentă de carbon.
Însă, captarea şi blocarea carbonului la scară globală nu va fi uşoară: companii precum Heirloom vor trebui să construiască structuri scumpe, uriaşe, pentru a capta milioane sau miliarde de tone pe an. Samala a precizat că pentru a elimina un miliard de tone din atmosferă sunt necesare peste o sută de miliarde de dolari, adăugând că aşteaptă finanţatori din domeniul energiei solare şi alte sectoare pentru a susţine infrastructura carbonului.
Şi preţul carbonului trebuie să scadă. Guvernul SUA şi industria consideră, în general, că preţul de 100 de dolari pe tona de carbon este rezonabil pentru o implementare extinsă. Heirloom are în prezent un preţ de 1.000 de dolari, la care Samala se aşteaptă să scadă la 100 de dolari când proiectele lui vor absorbi milioane de tone pe an.
Betonul în sine este controversat: este cel mai utilizat material de construcţie din lume şi reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de CO2, inclusiv cele rezultate de la liantul său principal, cimentul.
Cu toate acestea, omniprezenţa betonului este atractivă, pentru că există puţine locuri care pot bloca în siguranţă CO2. ,,Este o modalitate cu adevărat atentă de a ocoli dificultatea actuală de stocare prin DAC”, a declarat Anu Khan, director adjunct ştiinţific în cadrul organizaţiei de mediu Carbon180.
,,Pentru beton nu există înlocuitori” , a spus Rob Niven, CEO al Heirloom. Tehnologia poate găsi noi lianţi şi noi ingrediente, ,,trebuie doar să facem curăţenie” , a spus el.
Partenerii noștri