• Astronomii de la NASA au descoperit o strălucire fantomatică” în jurul sistemului nostru solar, care nu are nimic de-a face cu stelele sclipitoare sau cu lumina lunii.
  • Echipa a descoperit o lumină reziduală echivalentă cu strălucirea constantă a 10 licurici răspândiți pe întregul cer.
  • Ideea de a căuta lumina fantomatică folosind Hubble a venit de la astronomul veteran Rogier Windhorst.

Astronomii de la NASA au descoperit o strălucire fantomatică” în jurul sistemului nostru solar, care nu are nimic de-a face cu stelele sclipitoare sau cu lumina lunii. Folosind peste 200.000 de fotografii realizate de telescopul spațial Hubble, echipa a descoperit o lumină reziduală echivalentă cu strălucirea constantă a 10 licurici răspândiți pe întregul cer.

Cantitatea minusculă de lumină poate să nu pară mare lucru la prima vedere, dar dacă îndepărtezi lumina reprezentată de stele, planete, praf și galaxii, cercetătorii sugerează că este destul de greu de ignorat. Gândiți-vă că ați stinge toate luminile într-o cameră întunecată, fără ferestre – doar pentru a constata că există încă o strălucire stranie pe pereți, tavan și podea.

Dacă lumina există, care este sursa ei?

Astronomii au câteva teorii. Una dintre ipoteze este că strălucirea provine din interiorul sistemului nostru solar, unde o sferă de praf provenit de la comete aterizează în sistemul nostru solar din toate direcțiile. Prin urmare, strălucirea este lumina solară reflectată de praful plutitor. Dacă se confirmă, acest lucru ar putea crea o nouă completare a hărții sistemului nostru solar.

Recomandări

FII BOGAT ÎN ROMÂNIA
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A STRIGĂTULUI
CHETĂ PENTRU SPORTIVII ROMÂNI
BLIKEN AJUNGE ÎN CHINA
C.E. INVESTIGHEAZĂ CHINA
CE ESTE DUREREA CRONICĂ

Deși această teorie nu este încă dovedită, ea a adunat o bună parte din sprijinul altor astronomi din domeniu. Asta pentru că, în 2021, o echipă separată de cercetători a adunat date de la nava spațială New Horizons a NASA care a măsurat fundalul cerului. Nava spațială a trecut pe lângă Pluto în 2015 și pe lângă un mic obiect din centura Kulper în 2018. Sonda se întoarce acum în spațiul interstelar. Se estimează că New Horizons se află la o distanță de patru până la cinci miliarde de mile de Soare și s-ar afla în afara zonei de praf interplanetar.

Sistemul solar ar putea avea propria sa lumină de noapte

În timpul călătoriei sale, New Horizons a detectat o sursă slabă de lumină de fundal, fără o explicație concretă pentru existența sa. La vremea respectivă, teoriile au variat de la lumina eliberată de materia întunecată în descompunere până la extratereștrii dintr-o altă galaxie.


Dacă analiza noastră este corectă, există o altă componentă de praf între noi și distanța la care New Horizons a făcut măsurătorile. Asta înseamnă că este vorba de un fel de lumină suplimentară care provine din interiorul sistemului nostru solar”, a declarat Tim Carleton, astronom de la Universitatea de Stat din Arizona, într-un comunicat de presă al NASADeoarece măsurătorile noastre de lumină reziduală sunt mai mari decât cele ale New Horizons, credem că este vorba de un fenomen local care nu provine din afara sistemului solar. Ar putea fi un element nou în conținutul sistemului solar care a fost presupus, dar care nu a fost măsurat cantitativ până acum.”

Ideea de a căuta lumina fantomatică folosind Hubble a venit de la astronomul veteran Rogier Windhorst.

Mai mult de 95% dintre fotonii din imaginile din arhiva Hubble provin de la distanțe mai mici de 5 miliarde de kilometri de Pământ. Încă din primele zile ale Hubble, majoritatea utilizatorilor Hubble au aruncat acești fotoni de pe cer, fiind interesați de obiectele discrete și slabe din imaginile Hubble, cum ar fi stelele și galaxiile”, explică Windhorst, care face, de asemenea, cercetări la Universitatea de Stat din Arizona.

Însă acești fotoni cerești conțin informații importante care pot fi extrase datorită capacității unice a Hubble de a măsura cu mare precizie nivelurile slabe de luminozitate pe parcursul celor trei decenii de viață ale sale.”

Detaliile descoperirilor echipei de cercetători sunt publicate în The Astronomical Journal și în The Astrophysical Journal Letters.