• La începutul acestui an, experții au raportat că amenințarea reprezentată de poluarea cu plastic este aproape echivalentă cu schimbările climatice, afirmând că supraproducția de plastic amenință capacitatea de bază a planetei de a menține un mediu locuibil.
  • Noua enzimă a descompus plasticul în părți mai mici, apoi l-a reunit chimic, potrivit cercetării, publicată în revista Nature.
  • În unele cazuri, aceste materiale plastice pot fi complet descompuse în doar 24 de ore, au constatat experții.

Oamenii de știință au inventat o variantă de enzimă despre care spun că poate descompune deșeurile de plastic în doar câteva ore sau zile, în loc de secole.

Aceștia spun că descoperirea ar putea amplifica reciclarea la o scară atât de mare încât ar revoluționa modul în care marile industrii refolosesc materialele plastice care, în prezent, poluează mediul înconjurător, distrugând fauna sălbatică și viața marină și ajungând în corpul uman, scrie The Independent.

La începutul acestui an, experții au raportat că amenințarea reprezentată de poluarea cu plastic este aproape echivalentă cu schimbările climatice, afirmând că supraproducția de plastic amenință capacitatea de bază a planetei de a menține un mediu locuibil.

Recomandări

PUTIN: VOM DOBORÎ TOATE AVIOANELE F-16 TRIMISE UCRAINEI
SBF PRIMEȘTE 25 DE ANI DE ÎNCHISOARE
ZIUA FEMEILOR DIN MUZICĂ
ȘTII DE VREME? VINE VARA-N TOATĂ ȚARA
MOLDOVA SE PREGĂTEȘTE DE ADERARE
ROTAȚIA PĂMÂNTULUI A ÎNCETINIT

Inginerii și cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin, SUA, au analizat polietilenul tereftalat (PET), un polimer care se găsește în majoritatea ambalajelor de consum, inclusiv în ambalajele alimentare, în sticlele de băuturi și în fibre și textile. Acesta reprezintă 12 % din totalul deșeurilor la nivel mondial.

Noua enzimă a descompus plasticul în părți mai mici, apoi l-a reunit chimic, potrivit cercetării, publicată în revista Nature.

În unele cazuri, aceste materiale plastice pot fi complet descompuse în doar 24 de ore, au constatat experții.

Plasticul, un adevărat pericol pentru natură

Grupul Plastic Oceans afirmă că oamenii produc cel puțin 380 de milioane de tone de plastic în fiecare an, dintre care peste 10 milioane sunt aruncate în mare. Jumătate dintre acestea sunt folosite doar o singură dată înainte de a fi aruncate.

Iar peste cinci trilioane de bucăți de plastic – provenite în mare parte din ambalaje de alimente și băuturi, precum și din îmbrăcăminte – plutesc în oceanele lumii, dăunând fiecărei părți a lanțului trofic, potrivit unei cercetări internaționale publicate în revista PLOS One în 2014.

Agenția de Investigare a Mediului afirmă că există o bombă cu ceas a poluării cu plastic de 10 miliarde de tone care „ticăie în fiecare colț al planetei”.

Cea mai frecventă metodă de eliminare a plasticului, în afară de aruncarea la groapa de gunoi, este arderea acestuia, care este costisitoare și consumatoare de energie și care aruncă gaze nocive în aer.

Posibilitățile sunt nelimitate în toate industriile pentru a valorifica acest proces de reciclare de ultimă oră”, a declarat Hal Alper, profesor în cadrul Departamentului McKetta de Inginerie Chimică din cadrul universității.

„Dincolo de industria evidentă de gestionare a deșeurilor, acest lucru oferă, de asemenea, corporațiilor din orice sector posibilitatea de a prelua un rol de lider în reciclarea produselor lor. Prin aceste abordări mai durabile ale enzimelor, putem începe să avem în vedere o adevărată economie circulară a materialelor plastice”.

Noua descoperire ar putea revoluționa industria

Cercetătorii au folosit un model de învățare automată pentru a genera noi mutații ale unei enzime naturale numite PETază, care permite bacteriilor să degradeze materialele plastice PET.

Modelul a prezis ce mutații ale enzimelor ar „depolimeriza” rapid plasticul din deșeuri post-consumator la temperaturi scăzute.

Studiul a analizat 51 de recipiente din plastic, cinci fibre și țesături din poliester și sticle de apă, toate fabricate din PET. Aceștia au denumit noua enzimă FAST-PETase (PETase funcțională, activă, stabilă și tolerantă).

Până acum, nimeni nu a reușit să producă enzime care să funcționeze la temperaturi scăzute pentru a le face accesibile la scară industrială mare, dar cercetătorii spun că FAST-PETase poate face acest lucru la mai puțin de 50C.

Ei speră, de asemenea, că descoperirea lor va fi folosită pentru a curăța depozitele de deșeuri și alte situri poluate.