RAPORT. Ca armă biologică, editarea genetică poate distruge specii și ecosisteme

  • Agent Green și Save Our Seeds au publicat un raport cu privire la editarea genetică.
  • Organismele editate genetic reprezintă un risc uriaș pentru animale, plante și ecosisteme.
  • Există temeri că editarea genetică a organismelor ar putea fi folosită ca armă.

Una dintre cele mai importante descoperiri care a fost recompensată chiar și cu premiul Nobel reprezintă o armă cu două tăișuri. Este vorba despre editarea genetică. O procedură ce permite manipularea genelor pentru a preveni sau a trata anumite boli. Cum, îți spune Gabriel Păun de la Agent Green.

,,Practic prin editările genetice oamenii pot altera aspectul genetic al oricărei ființe vii și pot răspândi caracteristici noi care servesc scopurilor oamenilor. Dacă noi oamenii considerăm că trebuie să schimbăm o bacterie, o plantă, un animal, pentru că nu ne place ceva la acea specie, o putem face și această trăsătură se va transmite tuturor urmașilor, adică va influența acea specie pentru totdeauna. Se poate planifica genetic inclusiv dispariția completă a unei specii, ștergerea ei de pe fața pământului dacă este necesar”, spune Gabriel Păun.

,,Problema este că odată introduse în mediul înconjurător aceste ființe vii nou create nu mai pot fi controlate și chemate înapoi. Și, mai mult, tehnologia a devenit atât de disponibilă încât aproape oricine cu o educație în domeniu și care are un garaj poate să facă aceste editări genetice. Și mi se pare foarte periculos dacă nu sunt reglementate cât mai repede” , conchide Gabriel Păun, Agent Green.

Scopul scuză mijloacele, dar nu și atunci când vine vorba despre editarea genetică. Dorința de a elimina anumite boli cu transmitere la om nu reprezintă un motiv suficient de bun pentru a ignora riscurile, spun cei care au luat parte la campania împotriva editării genetice.

,,Au existat multe promisiuni și afirmații făcute că editarea genetică va elimina boli infecțioase sau specii invazive. Dar aceste afirmații nu sunt susținute de dovezi”.

,,Cel mai rău scenariu: tehnologia face exact ce ne doream să facă, dar nu înțelegeam că acest lucru va duce la un colaps al ecosistemului. De exemplu, țânțarii. Editarea genetică face ca aceștia să plece dintr-o anumită zonă și astfel vedem cum un ecosistem ajunge la marginea prăpastiei. Pentru că nu înțelegeam că larva țânțarului hrănea păsările și liliecii, și atunci pierdem păsările, pierdem liliecii, pierdem și libelulele, pierdem și peștii pentru că nu înțelegeam cum toate funcționau împreună” , spune Dr Fern Wickson, profesor pentru Guvernanța Mediului Norvegia.

Scopul raportului

Să existe reglementări clare și la nivel internațional pentru orice studiu care implică editarea genetică, iar o astfel de cercetare să înceapă doar în momentul în care toate consecințele sunt cunoscute, pentru că modificarea genetică a unei specii poate avea urmări nu doar asupra acesteia.

,,Nu cred că ar trebui să ne asumăm riscul să fie efectuată cercetarea. Chiar și pornirea unei cercetări poate fi în sine un risc. Pentru că sunt suficiente câteva organisme care să scape în lume și se vor răspândi. Cel mai bun mod de a te asigura că cercetarea editării genetice este în siguranță este să nu construiești niciodată un mod de editare genetică ce are potențialul de a afecta o întreagă specie” , spune Dr Kevin Esvelt profesor la Harvard.

,,Cred că pentru moment trebuie să avem o autoritate cu privire la utilizarea editării genetice. Trebuie să existe o interpretare strictă a măsurilor de siguranță. Iar în acest caz, pentru că nu știm suficiente și pentru că există potențialul pentru un rău substanțial, nu ar trebui să mergem mai departe cu așa ceva, cu siguranță nu dincolo de stadiul de laborator” , încheie Dr Doug Gurian-Sherman.