- Sonda Chang’e-6 a aterizat marți în deșertul Inner Mongolia.
- Misiunea Chang’e-6 este o sursă de mândrie pentru China, care și-a intensificat misiunile pe Lună în ultimul deceniu.
- Președintele chinez Xi Jinping a felicitat echipa misiunii, exprimându-și speranța că vor continua explorarea spațiului îndepărtat.
Sonda lunară a Chinei s-a întors pe Pământ cu primele eșantioane de pe partea îndepărtată neexplorată a Lunii. Sonda Chang’e-6 a aterizat marți în deșertul Inner Mongolia, după o misiune de aproape două luni plină de riscuri, scrie BBC.
Oamenii de știință așteaptă cu nerăbdare Chang’e 6, deoarece probele ar putea răspunde la întrebări-cheie despre modul în care se formează planetele. China este singura țară care a aterizat pe partea îndepărtată a Lunii, după ce a mai făcut acest lucru în 2019.
Partea îndepărtată – care este orientată în direcția opusă Pământului – este dificil de atins din punct de vedere tehnic din cauza distanței și a terenului dificil, format din cratere uriașe și puține suprafețe plane. Oamenii de știință sunt interesați de această parte mai puțin explorată deoarece se speră că ar putea conține urme de gheață, care poate fi recoltată pentru apă, oxigen și hidrogen.
Misiunea Chang’e-6 este o sursă de mândrie pentru o națiune care și-a intensificat misiunile pe Lună – atrăgând atenția rivalului său, SUA. Mass-media de stat a arătat oficiali plantând steagul chinez cu o floare, imediat după ce capsula Chang’e 6 a aterizat în deșertul din Mongolia Interioară.
Președintele chinez Xi Jinping a sunat pentru a-i felicita pe cei de la centrul de comandă al misiunii Chang’e 6. Xi a declarat că speră ca aceștia să poată continua explorarea spațiului îndepărtat.
Misiunea Chang’e 6 a decolat de la un centru spațial la începutul lunii mai și a aterizat cu succes pe un crater din apropierea polului sudic al Lunii câteva săptămâni mai târziu. Misiunea sa a durat 53 de zile. Sonda va fi trimisă la Beijing, de unde vor fi prelevate probe, potrivit televiziunii de stat CCTV.
Aceasta este cea de-a șasea misiune a Chinei pe Lună și a doua pe partea îndepărtată. Sonda este numită după zeița Lunii Chang’e din mitologia chineză. Sonda a folosit un burghiu și un braț robotizat pentru a culege sol și roci, a făcut câteva fotografii ale suprafeței și a arborat un steag chinezesc.
Beijingul a investit resurse uriașe în programul său spațial în ultimul deceniu, în încercarea de a ajunge din urmă SUA și Rusia. Beijingul își propune să trimită o misiune cu echipaj pe Lună până în 2030 și intenționează să construiască în cele din urmă o bază la polul sud lunar. De asemenea, SUA intenționează să trimită astronauți pe Lună până în 2026 cu misiunea Artemis 3.
Analiștii sunt de părere că următoarea cursă spațială nu se va rezuma doar la trimiterea de oameni pe Lună, ci va fi vorba despre cine va fi capabil să își revendice și să controleze resursele lunare.