- În fiecare an, aproximativ 25 de miliarde de găini sunt crescute în întreaga lume, multe dintre ele în adăposturi uriaşe, fiecare adăpostind mii de păsări.
- Tehnologia, care detectează şi cuantifică apelurile de stres făcute de găinile adăpostite în hambare interioare uriaşe, a distins corect apelurile de stres de alte zgomote din hambar cu o precizie de 97%, sugerează noile cercetări.
- În teorie, fermierii ar putea folosi apelurile găinilor pentru a evalua nivelul de suferinţă al acestora şi pentru a le îmbogăţi adăposturile, dacă este necesar.
Inteligenţa artificială care ar putea îmbunătăţi bunăstarea găinilor de fermă prin ascultarea strigătelor acestora ar putea deveni disponibilă în termen de cinci ani, susţin cercetătorii.
Tehnologia, care detectează şi cuantifică apelurile de stres făcute de găinile adăpostite în hambare interioare uriaşe, a distins corect apelurile de stres de alte zgomote din hambar cu o precizie de 97%, sugerează noile cercetări. O abordare similară ar putea fi utilizată în cele din urmă pentru a îmbunătăţi standardele de bunăstare la alte animale de fermă.
În fiecare an, aproximativ 25 de miliarde de găini sunt crescute în întreaga lume, multe dintre ele în adăposturi uriaşe, fiecare adăpostind mii de păsări. O modalitate de a evalua bunăstarea acestor creaturi este de a asculta sunetele pe care le scot, potrivit The Guardian.
„Puii sunt foarte vocali, dar strigătul de ajutor tinde să fie mai puternic decât celelalte şi este ceea ce am descrie ca fiind un strigăt tonal pur”, a declarat Alan McElligott, profesor asociat de comportament şi bunăstare a animalelor la City University of Hong Kong. „Chiar şi pentru urechea neexperimentată, nu este prea dificil să le distingi”.
Nivelul de suferință al găinilor
În teorie, fermierii ar putea folosi apelurile găinilor pentru a evalua nivelul de suferinţă al acestora şi pentru a le îmbogăţi adăposturile, dacă este necesar. Cu toate acestea, în efectivele comerciale care conţin mii sau zeci de mii de găini, desfăşurarea de observatori umani este nepractică. În primul rând, prezenţa lor ar putea stresa şi mai mult animalele, dar cu atât de multe păsări, cuantificarea obiectivă a numărului de apeluri de suferinţă este imposibilă, a spus McElligott.
În schimb, echipa sa a dezvoltat un instrument de învăţare profundă pentru a identifica automat apelurile de suferinţă ale găinilor din înregistrările de pui crescuţi în regim intensiv. Instrumentul a fost antrenat folosind înregistrări care fuseseră deja clasificate manual de către experţi umani, pentru a determina ce tip de sunet reprezentau.
Potrivit unei evaluări publicate în Journal of the Royal Society Interface, algoritmul a identificat corect 97% dintre apelurile de stres.
„Scopul nostru final nu este de a număra apelurile de primejdie, ci de a crea condiţii în care puii să poată trăi şi să aibă o cantitate redusă de primejdie”, a declarat McElligott, care estimează că tehnologia ar putea fi implementată comercial în termen de cinci ani.
Convingerea fermierilor să adopte tehnologia ar putea fi relativ uşoară. Cercetările anterioare ale lui McElligott au arătat că apelurile de ajutor emise de puii tineri ar putea prezice cantitatea de greutate câştigată şi numărul de decese din întregul efectiv în timpul vieţii acestuia.
Tehnologia poate fi dezvoltată și la alte animale
O tehnologie similară ar putea fi dezvoltată pentru a monitoriza alte animale de fermă, în special porcii sau curcanii, care sunt, de asemenea, adăpostiţi frecvent în spaţii închise şi sunt foarte vocali, a adăugat el.
RSPCA a salutat în linii mari cercetarea. „Tehnologia de acest tip poate fi incredibil de utilă în monitorizarea şi îmbunătăţirea stării animalelor de fermă, dar nu am dori ca aceasta să înlocuiască inspecţiile fizice sau să reducă contactul dintre crescătorul de animale şi păsări, deoarece acest lucru ar putea duce la pierderea abilităţilor de creştere a animalelor sau la păsări care sunt mai greu de manipulat”, a declarat un purtător de cuvânt.
„De asemenea, vocalizarea suferinţei este doar unul dintre indicatorii de bunăstare, dar există o serie de alţi factori fizici, cum ar fi şchiopătatul şi arsurile la picioare, la care fermierii ar trebui să fie atenţi”.