- O echipă de cercetători a studiat consecințele albirii recifului de corali asupra a 38 de specii de pești fluture.
- Peștii se angajează în lupte „inutile” , irosind energie prețioasă și amenințându-și supraviețuirea.
- Modelarea schimbărilor climatice a stabilit că 99% din recifele de corali din lume nu se vor reface. Iar dacă va ajunge la 2 grade, va fi de 100%.
Peștii a căror dietă este afectată de albirea coralilor se angajează în lupte „inutile” , irosind energie prețioasă și amenințându-și supraviețuirea, potrivit unui studiu publicat miercuri, conform mass media internațională.
Albirea coralilor, cauzată de creșterea temperaturii oceanelor ca urmare a încălzirii globale, este un fenomen care duce la decolorarea recifurilor, care oferă adăpost și hrană pentru multe specii marine.
Cercetătorii sunt „șocați” de devastare
O echipă de cercetători a studiat consecințele acestei albiri asupra a 38 de specii de pești fluture. Acest pește tropical colorat se hrănește, printre altele, cu corali, așa că „sursa sa de hrană este în scădere dramatică și rapidă” , spune Sally Keith, biolog marin la Universitatea Lancaster din Marea Britanie.
Ea și colegii ei nu puteau ști că se pregătește un eveniment major de albire a coralilor atunci când au început să studieze peștii din 17 recife din Filipine, Indonezia și Insula Christmas din Australia. Când s-a produs în 2016, a oferit „ocazia perfectă” de a studia impactul asupra comportamentului faunei marine care depinde de corali sănătoși, notează ea.
La un an de la eveniment, cercetătorii au fost „șocați” de devastarea recifelor de corali. Peștii „înotau de colo-colo, căutând o sursă de hrană care dispăruse complet” . Fenomenul de albire a afectat în special coralul Acropora, o sursă de hrană esențială pentru peștii fluture.
Concurența sporită pentru hrană
Acest lucru „a schimbat regulile jocului în ceea ce privește accesul la hrană” , plasând diferitele specii de pești fluture într-o competiție sporită între ele pentru accesul la alte tipuri de corali.
Echipa a observat aproximativ 3.700 de interacțiuni între peștii fluture. Atunci când unul dintre ei semnalează unui concurent că este interesat în mod deosebit de o bucată de coral, își îndreaptă nasul în jos și își ridică înotătoarea coadă țepoasă.
„Este un pic ca un cocoș care își zburlește penele” , spune Sally Keith. Și dacă acest lucru nu îl descurajează pe concurent, urmează o urmărire pentru a-l alunga pe intrus, uneori pe o distanță mare. „Am urmărit unul pe o distanță de aproximativ cincizeci de metri, ceea ce a fost destul de obositor, deoarece sunt foarte rapizi” , spune biologul.
O creștere a numărului de atacuri inutile
Atunci când coralul era încă intact, diferitele specii de pești fluture și-au rezolvat disputele prin semnale de avertizare în aproximativ 28% din cazuri. Această proporție a scăzut la 10% după albire, ceea ce a dus la o creștere a „atacurilor inutile” , potrivit studiului publicat în revista științifică Proceedings B of the British Royal Society.
„Luarea unor decizii greșite cu privire la ținta pe care să o combată și cheltuirea de energie prețioasă pentru aceste atacuri ar putea să le încline într-o adevărată foamete” , spune Sally Keith.
Consecințe pentru alte specii?
Fenomenul ar putea avea consecințe pentru alte specii și la niveluri superioare ale lanțului trofic pentru fauna recifului de corali.
Modelarea schimbărilor climatice a stabilit că, chiar dacă obiectivul Acordului de la Paris de menținere a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius va fi atins, 99% din recifele de corali din lume nu se vor reface. Iar dacă va ajunge la 2 grade, va fi de 100%.