• Un studiu publicat în PNAS Nexus arată că diferențele de ideologie pot fi observate prin intermediul testelor biologice și neurologice.
  • Cercetările anterioare au studiat ce factori îi influențează pe oameni să graviteze spre o afiliere politică sau alta.
  • Studiul urmărește să înțeleagă mai bine dacă aceste diferențe ideologice se extind în creierul propriu-zis.

Creierul oamenilor reflectă orientarea politică pe care o aleg sau își aleg orientarea politică datorită structurii funcționale a creierului?

Această dilemă ,,oul sau găina” – pusă de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio, Universitatea din Pittsburgh și Universitatea din New York – este cu atât mai intrigantă cu cât noul lor studiu arată că inteligența artificială poate ghici cu exactitate ideologia politică a unei persoane prin simpla analiză a unei scanări a creierului acesteia.

Un studiu publicat în PNAS Nexus arată că diferențele de ideologie pot fi observate prin intermediul testelor biologice și neurologice.

Recomandări

NE-A SALVAT VACCINUL?
CIOLACU: COALIȚIA NU SE RUPE
UK: FETELE ÎNTREC BĂIEȚII LA FUMAT
MORIȘCA DE PE MOULIN ROUGE A CĂZUT
ACȚIUNILE META SE SCUFUNDĂ
RUSIA SPUNE NU REZOLUȚIEI

Politica este o formă complexă și nuanțată de ideologie care cuprinde multe idei și opinii diferite. În ciuda acestui fapt, ea se reduce adesea la simpla ,,de stânga” sau ,,de dreapta„, ambele tabere fiind frecvent controversate.

Neuroștiință și politică

Cercetările anterioare au studiat ce factori îi influențează pe oameni să graviteze spre o afiliere politică sau alta, precum și modul în care convingerile politice pot afecta atitudinea și comportamentul.

Acest studiu urmărește să extindă acest corp de cercetare și să înțeleagă mai bine dacă aceste diferențe ideologice se extind în creierul propriu-zis, putând arăta diferențe biologice.

Cercetătorul Seo-Eun Yang și colegii săi au utilizat date de imagistică cerebrală de la 174 de tineri adulți de la Universitatea de Stat din Ohio. Eșantionul a fost predominant feminin și avea o vârstă medie de 21,4 ani. Participanții au fost supuși unui RMN funcțional de o oră și jumătate, care a cuprins 8 sarcini.

,,Niciuna dintre cele opt sarcini nu a fost concepută pentru a determina răspunsuri partizane” , a declarat Yang, profesor asistent de științe politice la Northeastern University.

În plus, participanții au răspuns la o serie de întrebări de auto-raportare cu privire la date demografice, poziția lor ideologică și înclinațiile ideologice ale părinților și ale orașului natal.

Rezultatele au arătat diferențe notabile și semnificative între persoanele liberale și cele conservatoare. Sarcinile care au măsurat empatia, recompensa, recuperarea și conectivitatea funcțională au arătat cea mai puternică putere de predicție a ideologiei politice.

Amigdala, girusul frontal inferior și hipocampul au fost legate de asocierea politică. Sarcina de empatie a fost singura dintre sarcinile asociate cu convingerile politice moderate, sugerând că convingerile politice pot fi puternic legate de emoțiile cuiva.

Neuropolitică?

,,Rezultatele sugerează că rădăcinile biologice și neurologice ale comportamentului politic sunt mult mai profunde decât am crezut până acum„, a declarat coautorul studiului Skyler Cranmer, profesor Phillips și Henry de științe politice la Universitatea de Stat din Ohio.

,,Am privit creierul ca pe un sistem complex de regiuni care interacționează unele cu altele pentru a produce aceste comportamente. Cele mai multe alte studii au analizat o regiune a creierului în mod izolat pentru a vedea cum se activa sau nu atunci când erau supuși la stimuli politici„, a adăugat el.

Acest studiu a făcut pași înainte în înțelegerea modului în care funcția creierului este legată de afilierea politică. Cu toate acestea, acest studiu are limitări de care trebuie să vorbim.

Una dintre aceste limitări este faptul că afilierea politică a subiecților a fost înclinată spre liberalism, cu un număr foarte limitat de conservatori extremiști. În plus, recrutarea subiecților de la o universitate limitează generalizabilitatea datorită faptului că subiecții au adesea multe asemănări, cum ar fi vârsta și nivelul de educație.

,,Deși direcția cauzalității rămâne neclară – creierele oamenilor reflectă orientarea politică pe care o aleg sau aceștia își aleg orientarea politică din cauza structurii funcționale a creierului – dovezile de aici motivează o examinare mai amănunțită și analize de urmărire a rădăcinilor biologice și neurologice ale comportamentului politic„, au concluzionat cercetătorii.