- O nouă analiză genetică a unor rămășițe de Neanderthal vechi de 50.000 de ani, descoperite într-o peșteră din Siberia, arată că acești oameni călătoreau în grupuri mici, orientate spre familie.
- Rămășițele organice din Peștera Chagyrskaya, despre care se presupune că a fost o tabără de vânătoare de bizoni pe termen scurt, au fost datate prin radiocarbon cu o vechime cuprinsă între 51.000 și 59.000 de ani.
- ADN-ul de la doi indivizi – un bărbat adult și o femeie adolescentă – a sugerat o relație de gradul întâi.
Într-o peșteră din Munții Altai din Siberia, oase și dinți fragmentați au dezvăluit prima imagine a unei familii de Neanderthal. În urmă cu peste 50.000 de ani, un grup de adulți și copii au murit în timp ce se adăposteau în tabăra lor de vânătoare, iar descoperirea le oferă arheologilor și geneticienilor cel mai complet set de genomuri de Neanderthal de până acum.
La aproximativ 100 de kilometri vest de Peștera Denisova, care a produs dovezi ale unei specii dispărute de hominizi numiți Denisovani cu puțin peste un deceniu în urmă, se află Peștera Chagyrskaya, unde, în 2019, excavatorii au găsit aproximativ 90.000 de artefacte din piatră, unelte din os, resturi de animale și plante și 74 de fosile de Neanderthal. Rămășițele organice din Peștera Chagyrskaya, despre care se presupune că a fost o tabără de vânătoare de bizoni pe termen scurt, au fost datate prin radiocarbon cu o vechime cuprinsă între 51.000 și 59.000 de ani. Polenul și rămășițele de animale arată că clima era destul de rece în scurta perioadă în care neanderthalienii au ocupat Chagyrskaya.
O nouă analiză publicată la 19 octombrie în revista Nature aprofundează compoziția genetică a neanderthalienilor din Chagyrskaya și din peștera vecină Okladnikov. Studiul a produs un număr uimitor de 13 genomuri, aproape dublând numărul de secvențe complete de genomuri de Neanderthal existente. În timp ce lucrările anterioare estimau dimensiunea comunităților de Neanderthal pe baza amprentelor și a modelelor de utilizare a siturilor, noua analiză genomică a testat direct ipoteza conform căreia Neanderthalienii trăiau în grupuri de 20 de indivizi sau mai puțin, înrudite din punct de vedere biologic.
Datele genetice de la 11 neanderthalieni descoperiți în peștera Chagyrskaya au oferit cercetătorilor prima dovadă incontestabilă a relațiilor familiale ale neanderthalienilor, potrivit articolului. ADN-ul de la doi indivizi – un bărbat adult și o femeie adolescentă – a sugerat o relație de gradul întâi, ceea ce înseamnă că era posibil ca ei să fie mamă și fiu, frate și soră sau tată și fiică.