Când marele maestru sud-coreean (9 dani), Lee Sedol (foto), a fost învins de AlphaGo, coordonatorul programatorilor mașinăriei, Demis Hassabis (nu doar informatician, ci și doctor în neuroștiințe cognitive), a făcut o onestă, înfricoșătoare declarație:
„Deși am programat această mașină, nu avem nici o idee ce mutări va face. Ele sunt un fenomen emergent din antrenamentul său. Noi doar creăm seturile de date și algoritmii de antrenament. Dar mutările pe care AlphaGo le face după aceea nu mai țin de noi și sunt mult mai bune decât cele pe care le-am putea face noi. Programul este destul de autonom prin natura sa”.
În „Maniac” (titlul cărții este acronimul unuia dintre primele calculatoare, Mathematical Analyzer, Numerical Integrator and Computer, construit de genialul matematician John von Neumann în 1952), Benjamin Labatut face… istoria viitorului, „care se năpustește cu sălbatăcie asupra noastră (…). Este un viitor ce inspiră deopotrivă speranță și groază”.