- Cipul scrie simultan 64 de secvențe ADN, fiecare poate construi independent o secvență diferită.
- ADN-ul sintetic este folosit deja în diagnostic, inginerie genomică și cercetarea cancerului.
- Descoperirea poate accelera medicina, biotehnologia și viitoarea stocare a datelor în ADN.
- Stocarea pe ADN concurează criptarea mult așteptatului calculator cuantic.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard TECHNOLOGY, conduși de profesorul Donhee Ham, au transformat un cip din siliciu într-o platformă capabilă să scrie ADN.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard, conduși de profesorul Donhee Ham de la Școala de Inginerie și Științe Aplicate (SEAS), au transformat un cip din siliciu într-o platformă capabilă să scrie ADN.
Descoperirea, publicată în revista Nature Electronics, poate schimba modul în care sunt produse fragmentele de ADN folosite în medicină, cercetare și biotehnologie. În viitor, tehnologia ar putea permite dispozitive portabile și stocarea informațiilor în ADN.
Despre acest subiect a vorbit Marcela Feraru, editor Aleph News în Franța, într-o intervenție LIVE la Aleph News.
Cum funcționează noul cip creat la Harvard și de ce este o premieră?
Marcela Feraru, editor Aleph News: ,,Echipa condusă de Dan Heaham a creat acest chip din siliciu. Important e că el poate sintetiza simultan 64 de secvențe ADN diferite. Până acum, metodele enzimatice produceau cel mult aproximativ 12 secvențe în paralel. În locul solvenților chimici periculoși folosiți astăzi în industria ADN-ului sintetic, cercetătorii utilizează apă, enzime și curenți electrici controlați cu precizie. Chipul are 64 de puncte de sinteză, iar fiecare poate construi independent o secvență diferită. Rezultatele au fost publicate în Nature Electronics și reprezintă un nou record pentru această tehnologie.”
La ce folosește această tehnologie și de ce este importantă?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Așa cum spuneam, ADN sintetic se creează deja, însă cel despre care vorbim acum pe un chip este extrem de important pentru că este mult mai rapid și este mult mai cuprinzător. Cel pe care îl aveam deja, să spunem, era folosit în diagnostic, în inginerie genomică, în cercetarea cancerului și în biologia sintetică. Astăzi, însă, producția se bazează pe chimia fosforamidită, care necesită solvenți toxici și fabrici specializate. Noua metodă poate face producția mai curată, mai sigură și mai ușor de extins, că despre asta este vorba, avem nevoie de capacități foarte mari. Cercetătorii au demonstrat și un alt exemplu. Au folosit cele 64 de secvențe ADN pentru a stoca un text de 169 de optenți. El nu pare mult, însă oferă foarte mari perspective. Ne arată potențialul ADN-ului ca un nou loc de stocare a datelor. Și ăsta este aurul viitorului. Astfel că, în viitor, astfel de cipuri ar putea permite deja laboratoare portabile, care sunt capabile să producă ADN la cerere, de exemplu, direct în spitale, în centre de cercetare sau în teren.”
Care sunt următorii pași și cine participă la proiect?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Cercetătorii au încercat să mărească densitatea cipului. Au descoperit, însă, că limita nu este electronică, ci chimică. Limitarea vine din chimie, așa, dar nu din siliciu, care are, cum spuneam, posibilități nebănuite. Așa că am făcut, iată, un mare pas înainte. Sinteza enzimatică în apă poate deveni o soluție ecologică, sigur că ne preocupăm și de ecologie, pentru producția de ADN la scară foarte mare. Încă o dată vorbim despre ADN sintetic. Proiectul reunește cercetători de la mai multe instituții. Ceea ce este important e că în momentul în care această scriere pe cipul ADN-ului se va produce la scară mare, efectiv îți vei putea transfera sau transpune viața, în orice caz, toate datele pe care le vrei despre tine pe acest ADN scris pe un cip.”
