- UE vrea mai puțină dependență de americanii Microsoft, Google și Amazon.
- Parlamentul European renunță la Google și trece la motorul de căutare francez Qwant.
- Bruxelles nu se oprește aici și pregătește reguli noi pentru cloud, A.I. și cipuri.
- Qwant și Ecosia dezvoltă indexul european Staan, independent de Google și Bing.
- Fondurile publice vor favoriza produsele care contribuie la economia europeană.
Comisia Europeană a lansat cel mai ambițios plan digital din ultimii ani. Ursula von der Leyen propune un pachet legislativ pentru cipuri, Inteligență Artificială și servicii cloud, cu scopul de a reduce dependența Europei de tehnologia americană și chineză. Tot azi, Parlamentul European a decis să înlocuiască Google cu motorul francez Qwant pe computerele instituției.
De ce vrea Europa mai multă suveranitate tehnologică
Comisia Europeană spune că tehnologiile critice nu mai pot depinde exclusiv de furnizori din afara Uniunii. Ursula von der Leyen avertizează că spitalele, rețelele energetice și serviciile publice europene folosesc infrastructuri digitale asupra cărora Bruxelles nu are control deplin. Potrivit Comisiei, statele UE cheltuiesc anual 264 de miliarde de euro pe tehnologie americană. Piața cloud este dominată de trei companii americane: Microsoft, Google și Amazon. Aceste servicii stau la baza comunicațiilor electronice, stocării datelor, procesării informațiilor și funcționării administrațiilor publice. În contextul competiției globale cu SUA și China și al tensiunilor geopolitice tot mai puternice, Bruxelles consideră că Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități industriale și digitale. Ursula von der Leyen afirmă că Europa dispune deja de cercetare de vârf, talent, industrie și piață unică, iar obiectivul este transformarea acestor avantaje într-o veritabilă suveranitate tehnologică.
Ce conține noul pachet al Comisiei Europene
Piesa centrală este noul Regulament privind dezvoltarea serviciilor cloud și a Inteligenței Artificiale. Acesta introduce mai multe niveluri de „suveranitate digitală” și urmărește reducerea dependenței de țări terțe.
Henna Virkkunen, responsabila UE pentru tehnologie, explică faptul că pentru cele mai sensibile date vor exista cerințe foarte stricte, astfel încât nicio putere străină să nu poată bloca accesul la informații.
Comisia propune evaluări obligatorii ale riscurilor de suveranitate pentru fiecare serviciu digital utilizat de statele membre. Fondurile publice vor favoriza produsele care contribuie la economia europeană și reduc dependența de furnizorii externi. Pachetul include măsuri pentru simplificarea procedurilor administrative ale centrelor de date, investiții în cercetare și inovare, crearea forumului „Eurocloud” și stimularea utilizării Inteligenței Artificiale. Bruxelles pregătește și o revizuire a legislației privind cipurile adoptate în 2023, pentru a crește cererea europeană de semiconductori avansați. Comisia estimează totuși că doar 1% dintre serviciile publice europene sunt suficient de sensibile pentru a exclude complet tehnologia străină.
De ce Parlamentul European a renunță la Google
Decizia are o puternică valoare simbolică. Începând chiar de azi, motorul francez Qwant devine opțiunea implicită pe computerele celor 720 de eurodeputați, ale asistenților și ale personalului administrativ. Informația a fost dezvăluită de Politico și confirmată de Reuters. Utilizatorii vor putea continua să folosească Google, însă setarea standard vă fi europeană. Inițiatorii măsurii spun că nu este un gest antiamerican, ci unul proeuropean. Argumentul principal este protecția datelor personale. Fondat în 2013, Qwant nu creează profiluri publicitare și nu stochează istoricul căutărilor. Momentul ales nu este întâmplător. Schimbarea coincide cu prezentarea pachetului de suveranitate tehnologică al Comisiei Europene despre care vorbeam mai devreme. În paralel, Qwant și compania germană Ecosia au creat la Paris societatea European Search Perspective. Aceasta dezvoltă indexul european Staan, independent de Google și Bing. O parte dintre rezultatele sale sunt deja utilizate în Franța și Germania din vara anului 2025. Parlamentul European transmite astfel primul semnal concret că Europa dorește să construiască o infrastructură digitală proprie.
