- Drew Taylor, fondatorul Acorn Biolabs, spune că AI poate prezice comportamentul celulelor stem
- Insilico Medicine folosește AI pentru a găsi ținte terapeutice noi și a proiecta medicamente care vizează vârsta biologică.
- Gero analizează date din viața reală și de la dispozitive purtabile pentru a studia fragilitatea și posibile medicamente.
Inteligența artificială ar putea schimba felul în care înțelegi și tratezi îmbătrânirea. Drew Taylor, fondatorul Acorn Biolabs, spune că AI poate prezice comportamentul celulelor stem pornind de la o singură imagine și poate contribui la tratamente personalizate. Deocamdată, însă, aceste tehnologii sunt direcții de cercetare, nu soluții disponibile pacienților, scrie Aleph Cult.
Iar dacă vom trăi mai mult, rămâne o întrebare importantă: sunt pregătite economiile personale și sistemele de pensii pentru anii în plus?
Cum ar putea AI să ajute la întârzierea sau inversarea unor procese ale îmbătrânirii?
Drew Taylor, fondatorul Acorn Biolabs, spune că inteligența artificială ar putea avea un rol important în medicina regenerativă. Într-un episod al emisiunii Adventures in AI, el descrie un proces prin care AI analizează o imagine a unei celule stem și prezice cum se va comporta aceasta. Datele obținute ar putea, într-o etapă următoare, să ajute la alcătuirea unor tratamente adaptate profilului biologic al fiecărei persoane.
Ideea nu este că AI poate face oamenii nemuritori sau că există deja un tratament care întinerește organismul. Este vorba despre folosirea tehnologiei ca instrument de predicție și personalizare: să înțelegem mai bine celulele și să identificăm intervenții potrivite pentru fiecare pacient.
Acorn Biolabs este una dintre organizațiile care lucrează în acest domeniu. Alte exemple sunt Insilico Medicine, care folosește AI în descoperirea de medicamente și identificarea unor ținte terapeutice; Gero, care analizează date din viața reală pentru a studia îmbătrânirea și fragilitatea; și Sinclair Lab, care cercetează mecanismele genetice și epigenetice ale îmbătrânirii. Aging Analytics Agency urmărește, la rândul său, companiile și evoluțiile din sectorul longevității.
Aceste inițiative descriu direcții de cercetare și dezvoltare, nu soluții medicale validate și disponibile pe scară largă. Rezultatele trebuie încă evaluate și confirmate clinic.
Ce poate să nu funcționeze în acest proces? Cine n-ar vrea să își prelungească viața?
Aceasta este întrebarea pe care o ridică Taylor atunci când discuția se mută din laborator în viața de zi cu zi. O viață mai lungă ar putea însemna mai mulți ani de finanțat după pensionare. Asta pune presiune atât asupra economiilor personale, cât și asupra sistemelor de pensii.
Deocamdată, materialul nu oferă cifre sau studii care să arate cât de mare ar putea fi această presiune. Iar tratamentele descrise sunt o direcție de cercetare, nu ceva ce oamenii pot primi acum. Așadar, nu există încă un motiv să presupunem că aceste tehnologii vor prelungi în curând viața tuturor.
Totuși, merită urmărită legătura dintre sănătate, longevitate și planificarea financiară. Dacă oamenii vor ajunge să trăiască mai mult, economiile și politicile publice ar putea avea nevoie să țină cont de o perioadă mai lungă la pensie. Promisiunea medicinei regenerative este importantă, dar trebuie privită alături de întrebările practice: cine va avea acces la tratamente și cum vor fi susținuți oamenii în anii suplimentari de viață?
Previziunile mizează pe faptul că, din 2030, rata de recuperare a întineririi celulelor cu ajutorul noilor tehnologii ar trebui să depășească ritmul de îmbătrânire a organismului.