- Jensen Huang anunță o nouă revoluție industrială, bazată pe roboți dotați cu inteligență artificială.
- Cipurile și modelele NVIDIA permit roboților să interpreteze imagini și să învețe mișcări în simulări.
- NVIDIA dezvoltă procesoare precum Jetson Thor, destinate inteligenței artificiale încorporate.
- Sistemul are trei calculatoare: pentru antrenarea creierului, simularea mediului fizic și funcționarea în robot.
Cum arată lumea în care roboții înțeleg ce le spui, recunosc obiectele din jur și îndeplinesc sarcini fără să fie programați pentru fiecare mișcare? Jensen Huang, șeful NVIDIA, spune că revoluția inteligenței artificiale fizice a început.
La conferința de la Berlin, consacrată AI, care încheie turneul său european, Huang a anunțat investiții de 10 miliarde de euro în Europa. CEO-ul NVIDIA crede că Europa poate deveni lider în physical AI. NVIDIA dezvoltă cipurile și modelele care transformă roboții în mașini capabile să perceapă și să acționeze, adică să îi transforme în roboți inteligenți.
Cum arată noua generație de roboți descrisă de Jensen Huang?
Roboții încep să treacă de la executarea unor mișcări prestabilite la interpretarea mediului și planificarea acțiunilor. Huang vorbește despre momentul „ChatGPT al roboticii”: mașinile pot primi instrucțiuni în limbaj natural, pot identifica obiecte și pot decide o succesiune de mișcări pentru îndeplinirea unei sarcini.
La conferința NVIDIA de la Berlin, din 21 octombrie, Huang a prezentat potențialul european în robotică, punând în scenă simpaticul robot dezvoltat de compania franceză Hugging Face.
Compania germană Agile Robots intenționează să producă între 1.000 și 2.000 de roboți umanoizi anul viitor, folosind tehnologie NVIDIA.
Huang consideră că robotica poate deveni una dintre cele mai importante industrii ale viitorului, de la fabrici și depozite până la spitale și, în perspectivă, locuințe.
Cum funcționează creierul unui robot și ce rol au cipurile NVIDIA?
Un robot inteligent combină trei componente: percepția, raționamentul și acțiunea.
Camerele și senzorii îi furnizează informații despre mediul înconjurător. Modelele AI interpretează imaginile și comenzile verbale, apoi decid ce trebuie făcut. Cipul încorporat în robot execută calculele necesare pentru a coordona mișcările în timp real.
NVIDIA dezvoltă procesoare precum Jetson Thor, destinate inteligenței artificiale încorporate, și modele precum Isaac GR00T, concepute pentru roboți umanoizi.
Antrenamentul se desfășoară și în lumi virtuale construite cu NVIDIA Omniverse și Isaac. Roboții pot exersa manipularea obiectelor, mersul și reacția la obstacole înainte de testele din lumea reală.
Huang descrie acest sistem prin trei calculatoare: unul antrenează creierul AI, altul simulează mediul fizic, iar al treilea funcționează în robot.
Yann LeCun a plecat de la Meta pentru a lucra tocmai la această „physical AI”, pe care o consideră provocarea viitorului.
Cum vede el inteligența roboților?
Laureat al Premiului Turing și fondator al AMI Labs, Yann LeCun consideră că inteligența artificială actuală este încă departe de înțelegerea lumii fizice.
Un robot trebuie să știe că un pahar poate cădea de pe masă, că obiectele au greutate și că o mișcare poate produce un accident. LeCun dezvoltă așa-numitele „world models”, modele AI care învață să anticipeze consecințele acțiunilor.
Într-un interviu publicat în octombrie, cercetătorul a explicat că modelele lingvistice sunt insuficiente pentru autonomia fizică a roboților. Aceștia au nevoie de o reprezentare a lumii și de ceva apropiat de bunul-simț.
Diferența esențială: un robot poate înțelege cuvintele „adu-mi un pahar cu apă”, fără să știe încă să execute sigur această sarcină într-o bucătărie necunoscută.
Ce schimbă noile tehnologii pentru Europa?
NVIDIA a anunțat ieri, 21 octombrie, la Berlin, extinderea platformei Isaac și prezentarea robotului Agile ONE SN, echipat cu procesorul Jetson Thor. Robotul are 1,40 metri, cântărește 40 de kilograme și dispune de mâini cu senzori tactili. Procesorul său poate realiza calcule AI direct la bord, fără să depindă pentru fiecare mișcare de un centru de date îndepărtat.
Huang consideră că Europa are un avantaj datorită experienței sale în inginerie și automatizare industrială.
Marea provocare rămâne autonomia: roboții pot deja executa sarcini complexe în anumite condiții, dar încă nu au flexibilitatea și bunul-simț fizic al unui om.
