- Cercetătorii dezvoltă tehnologii care reproduc atingerea la distanță.
- Îmbrățișările și strângerile de mână se află la un click distanță.
- Următoarea revoluție digitală ridică și întrebări despre viitorul relațiilor umane.
După mesaje, apeluri video și realitate virtuală, următoarea frontieră a comunicării ar putea fi… atingerea.
Cercetători din Australia, Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite și Europa analizează modul în care tehnologiile haptice vor permite transmiterea senzațiilor tactile prin internet. Studiul, prezentat la conferința internațională ACM Designing Interactive Systems (DIS 2026) din Singapore, nu descrie un produs comercial, ci face cea mai amplă analiză de până acum a tehnologiilor care ar putea transforma o îmbrățișare sau o strângere de mână într-o experiență digitală. Este o nouă revoluție care se naște sub ochii noștri.
Spațiul virtual interferează cu lumea reală și se joacă cu simțurile noastre.
Cât de departe poate merge această confuzie?
Această idee amintește de fresca lui Michelangelo din Capela Sixtină, în care Dumnezeu îi dă viață lui Adam. Cu o atingere. Și ne-am întors la lucrurile fundamentale: spațiul virtual este minunat, dar lipsa atingerii îl arată așa cum este: rece, sec, lipsit de viață.
Este comparabil, într-un cu totul alt registru, cu revoluția „Flower Power” și eliberarea de constrângeri care a marcat anii ’60 și ’70.
Cercetătorii încearcă să insufle viață acestui spațiu către care evadăm din ce în ce mai des, izolându-ne de societate.
Cercetătorii chiar așa îl numesc: Mediated Social Touch, adică „atingerea socială mediată de tehnologie”, bazată pe haptonomie – adică atingere.
Cum vor face asta? Dispozitivele haptice folosesc presiune, vibrații, temperatură sau mișcare pentru a reproduce senzația de contact fizic. Unele prototipuri există deja în laboratoare, însă obiectivul este mult mai ambițios: înregistrarea, transmiterea și redarea fidelă a unei atingeri între două persoane aflate la mii de kilometri distanță.
Autorii spun că, în timp, tehnologia ar putea reproduce nu doar o strângere de mână, ci și o mângâiere, o bătaie pe umăr sau o îmbrățișare.
Până unde poate merge această tehnologie?
Aplicațiile depășesc cu mult comunicarea dintre membrii unei familii, al cărei interes îl înțelegem.
Specialiștii văd utilizări în telemedicină, unde medicii ar putea transmite feedback tactil în timpul unor consultații la distanță, în educație, pentru simulări și instruire, în realitatea virtuală și augmentată, în jocuri și în îngrijirea persoanelor vârstnice sau izolate. Pentru milioane de oameni care trăiesc departe de familie, contactul fizic virtual ar putea reduce sentimentul de singurătate și ar adăuga o dimensiune emoțională pe care apelurile video nu o pot oferi.
Autorii studiului spun că dezvoltarea tehnologiei trebuie să fie însoțită de reguli clare
Autorii studiului spun că dezvoltarea tehnologiei trebuie să fie însoțită de reguli clare. Dacă astăzi protejăm datele personale și imaginile, mâine ar putea trebui să protejăm și „datele tactile”. Cine va avea dreptul să înregistreze o atingere? Cum va fi verificat consimțământul? Pot fi copiate sau falsificate senzațiile tactile? Cercetătorii avertizează că, înainte ca aceste dispozitive să intre în viața de zi cu zi, trebuie rezolvate problemele legate de intimitate, securitate și utilizarea responsabilă.
Specialiștii cred că internetul a schimbat deja modul în care comunicăm prin text, voce și imagine. Următorul pas ar putea fi transmiterea atingerii. Dacă această tehnologie va ajunge la maturitate, comunicarea digitală nu se va mai limita la ceea ce vedem și auzim, ci va include și ceea ce putem simți.
