• Telescopul spațial Hubble al NASA a surprins recent o protoplanetă- formându-se printr-un „proces intens și violent”
  • Planeta se formează într-un disc protoplanetar cu o structură spiralată distinctă, care se învârte în jurul unei stele tinere, cu o vârstă de aproximativ 2 milioane de ani.
  • Oamenii de știință sugerează că planeta se formează la o distanță atât de mare din cauza instabilității discului. Iar acest lucru este contrar așteptărilor de formare a planetelor prin modelul de acreție a nucleului, acceptat pe scară largă.

Telescopul spațial Hubble al NASA a surprins recent o protoplanetă- formându-se printr-un „proces intens și violent”. Planeta se formează într-un disc protoplanetar cu o structură spiralată distinctă, care se învârte în jurul unei stele tinere, cu o vârstă de aproximativ 2 milioane de ani.

Această descoperire susține o teorie îndelung dezbătută privind modul în care se formează planete precum Jupiter, numită „instabilitatea discului”, relatează Tech Explorist.

Oamenii de știință au numit această planetă AB Aurigae b. Se pare că este de nouă ori mai mare decât Jupiter. Ea orbitează în jurul stelei sale gazdă la o distanță impresionantă de 8,6 miliarde de mile. La această distanță, ar dura foarte mult timp.

Oamenii de știință sugerează că planeta se formează la o distanță atât de mare din cauza instabilității discului. Iar acest lucru este contrar așteptărilor de formare a planetelor prin modelul de acreție a nucleului, acceptat pe scară largă.

Pentru analiză, oamenii de știință au combinat datele provenite de la două instrumente Hubble: Space Telescope Imaging Spectrograph și Near Infrared Camera and Multi-Object Spectrograph. Aceștia au comparat datele cu cele provenite de la un instrument avansat de imagistică planetară numit SCExAO de pe telescopul japonez Subaru de 8,2 metri, situat în vârful Mauna Kea, Hawaii.

Resturile procesului de formare a stelelor vor sfârși prin a fi trase împreună de gravitație pentru a forma planete

Thayne Currie, cercetătorul principal al studiului, a declarat: „Interpretarea acestui sistem este extrem de dificilă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am avut nevoie de Hubble pentru acest proiect – o imagine curată pentru a separa mai bine lumina de pe disc și de orice planetă”.

Longevitatea lui Hubble a jucat un rol deosebit în a-i ajuta pe cercetători să măsoare orbita protoplanetei. Inițial a fost foarte sceptic că AB Aurigae b era o planetă. Datele de arhivă de la Hubble, combinate cu imaginile de la Subaru, s-au dovedit a fi un punct de cotitură în schimbarea părerii sale. Nu am putut detecta această mișcare timp de un an sau doi ani. Hubble a oferit o linie de bază de timp, combinată cu datele Subaru, de 13 ani, ceea ce a fost suficient pentru a detecta mișcarea orbitală.

Olivier Guyon de la Universitatea din Arizona, Tucson, și de la Telescopul Subaru, Hawaii, a declarat: „Acest rezultat valorifică observațiile terestre și spațiale. Avem ocazia să ne întoarcem în timp cu observațiile de arhivă ale Hubble. AB Aurigae b a fost acum analizată în mai multe lungimi de undă și a apărut o imagine coerentă – una foarte solidă.”

Alan Boss de la Carnegie Institution of Science din Washington, D.C., a subliniat: „Această descoperire este o dovadă puternică a faptului că unele planete gigantice gazoase se pot forma prin mecanismul de instabilitate a discului. În cele din urmă, gravitația este tot ceea ce contează, întrucât resturile procesului de formare a stelelor vor sfârși prin a fi trase împreună de gravitație pentru a forma planete, într-un fel sau altul”.