• A.I. poate reduce diagnosticele întârziate și mortalitatea.
• În 2024, OMS a raportat că peste 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer mamar.
• În România, cancerul mamar este principala cauză de mortalitate oncologică la femei.
• 12.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer mamar în România.
• În România, aproape 4.000 de paciente mor în fiecare an din cauza bolii.
• România nu are un program național de screening eficient.
• Doar 6% dintre femeile din România fac mamografii de rutină.

Un nou model de Inteligență Artificială poate prezice riscul de cancer mamar cu până la 5 ani înainte de apariția bolii. Cercetătorii de la Universitatea din California și Universitatea din Washington au antrenat algoritmul pe baza mamografiilor a timp de un deceniu. Asta în timp ce, doar în 2024, OMS a raportat că peste 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân.

Algoritmul dezvoltat de cercetători analizează mamografiile și identifică tipare subtile care pot indica un risc crescut de cancer mamar. Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazează pe istoricul familial și factori genetici, A.I. analizează direct imaginile și găsește anomalii pe care medicii nu le pot vedea cu ochiul liber.

Avantajul major este că sistemul poate prezice riscul cu până la 5 ani înainte, ceea ce ar permite intervenții timpurii și ar putea reduce rata mortalității. Totuși, A.I. nu e perfect și poate greși, fie alarmând femei sănătoase, fie ratând cazuri reale de cancer. Un alt risc e că modelul ar putea fi părtinitor dacă nu a fost antrenat pe un număr suficient de mare și divers de imagini. Medicii spun că această tehnologie ar trebui să fie un ajutor pentru radiologi, nu un înlocuitor.

Situația cancerului mamar în România

În România, cancerul mamar este principala cauză de mortalitate oncologică la femei. Anual, peste 12.000 de femei sunt diagnosticate cu această boală, iar aproape 4.000 pierd lupta cu cancerul. Una dintre marile probleme este depistarea tardivă – multe paciente ajung la medic în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt limitate.

Un sistem de Inteligență Artificială precum cel dezvoltat de Universitatea din California și Universitatea din Washington ar putea avea un impact major dacă ar fi integrat în rețeaua de sănătate din România. Ar permite screening-uri mai eficiente și ar ajuta la identificarea timpurie a cazurilor cu risc crescut. Însă implementarea unei astfel de tehnologii ridică și probleme – România nu are încă un program național de screening bine pus la punct, iar accesul la mamografii este limitat. În plus, utilizarea A.I. necesită personal medical instruit și infrastructură digitală adecvată.

Citește și

• Călin Marcu, fost membru în trupa COMA, lansează proiectul „Antișcoala de muzică”. „Muzica în România lipsește la nivel cultural”
• A cincea zi de la jaful din Muzeul Drents: Tezaurul românesc nu a fost găsit
• Ministerul Educației propune un curs opțional – „Stil de viață sănătos”. Ray Iunius: „Inițiativa este excelentă și regret că nu a fost luată mai de mult timp”