- Mihai Gafencu, pediatru din Timișoara, este de 24 de ani președintele Organizației Salvați Copiii Timiș
- La începutul anilor `90, a salvat copii dintr-un orfelinat
- Cei mici nu aveau nici măcar acte, însă Gafencu s-a îngrijit de ei
- Fii un înger! vreisastii@alephmedia.ro
- WhatsApp 0754.741.741
„Dacă ești înger, ești zeu pentru copilul căruia îi dai aripile tale!”
Advertisment
E gata să jure pentru asta Mihai Gafencu, un pediatru din Timișoara, care este președintele Organizației Salvați Copiii Timiș, de 24 de ani!
La inceputul anilor ’90, a fost într-un orfelinat și a salvat copiii de acolo. Nu aveau nici măcar acte, le-a facut el și a avut grija de ei.
Recomandări
Toți îl strigau „TATA”. În urmă cu câțiva ani, la un examen , o fată a scos o poza in care era mică, și ținută în brațe de Gafencu. Le-a spus celor prezenți că e fotografia care îi este cea mai dragă.
Mihai Gafencu, înger: „Este vorba exact de începutul activității în filiala Timiș Salvați Copiii. Este vorba despre proiectul început de colega mea, medic psihiatru de copii, care a înființat primele locuri unde erau aduși copiii abandonați după 1992. Atunci erau ei foarte mulți. Totodată, acest om care se numește Violeta Stan, și care acum este retrasă din activitate, mi-a predat ștafeta mie, și în proiectul „Casa cu ferestre deschise” am avut copii abandonați cărora le dădeam identitate. După 2015, împreună cu Universitatea din Timișoara a organizat un Congres dedicat rezilienței, adică capacității noastre de a face față greutăților vieții. În mijlocul conferinței, s-a ridicat o domnișoară studentă, și ne-a cerut permisiunea să proiecteze de pe telefonul ei o poză, era o poză cu noi, noi și ea – când ea avea un an și jumătate, adusă deja în Casa cu ferestre deschise. A fost un moment în care am lăcrimat cu toții. Pierdem fiecare dintre noi, dacă nu dăm o șansă, măcar copilului din noi. Cu atât mai tragic este când nu dăm șansa unui copil la un drept fundamental, acela al identității. El trebuie să aibă o identitate, o familie – sunt două drepturi fundamentale, pe lângă dreptul la sănătate”