10 momente-cheie care au dus la Marea Unire

  • Moldova și Țara Românească s-au unit în 1859
  • Carol I a devenit primul domnitor al dinastiei românilor în 1866
  • Imaginea primului tricolor primit de un regiment de români e surprinsă de Samoilă Mârza

Unirea a fost în 1918, dar istoria ei a început mult mai devreme și a început cu unul dintre cele mai anti-românești momente.

1.TOLERAȚI PRIN OMISIUNE

Românii transivăneni, după actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio), au ajuns o națiune “tolerată”. Legea strămoșească asigura prezența vlahilor la adunările stărilor transilvane.

După înăbușirea răscoalei de la Bobâlna, nobilii români din Transilvania fie părăsesc țara sau trec la catolicism

Ce înseamnă o națiune tolerată? Asta au aflat românii din Transilvania în 1438, când clerul catolic împreună cu nobilimea maghiară, orășenii sași și secui au încheiat Fraterna Unio. Actul cunoscut după aceea drept Unio Trium Nationum excludea prin omisiune etnicii români de la orice formă de participare politică sau socială.

2.PRIMA UNIRE

Mihai Viteazul a readus în discuție unitatea spirituală a românilor ortodocși din Transilvania cu cei din Țara Românească. Unirea din 1600 ar fi urmat să anuleze regimul politic întemeiat pe Unio Trium Nationum

Românii excluși până atunci din viața politică a Transilvaniei ar fi putut să vadă ortodoxia între confesiunile recepte în principat. Abia Mihai Viteazul a reușit să readucă în discuție unitatea spirituală a românilor ortodocși din Transilvania cu cei din Țara Românească chiar înaintea unirii celor trei provincii românești în 1600.

3. CINE ESTE PATRIA

Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a marcat începutul procesului de renaștere națională a României. Deși înfrântă, revoluția a adus în atenția Europei situația din Principatele Dunărene. Mișcarea lui Vladimirescu a provocat reluarea domniilor pământene după fanarioți
Nici ca român din Muntenia sau Moldova, nu ai fi avut o relație prea bună cu puterea din secolul XIX.

Tudor Vladimirescu îi scria în 1821 marelui vornic Nicolae Văcărescu celebra formulă “cum nu socotiți dumneavoastră că patrie se cheamă popolul, iar nu tagma jăfuitorilor?”. Cu toate că mișcarea sa a fost înfrântă, a adus sfârșitul domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman și revenirea domnilor pământeni.

4. AI AUZIT, DAR ACUM ȘTII ȘI DE CE

Petru Maior a rămas în memorie în calitate de militant pentru drepturile românilor din Transilvania. A semnat, alături de alți reprezentanți ai Școlii Ardelene, Supplex Libellus Valachorum.

Petru Maior a combătut opiniile care contestau romanitatea și continuitatea românilor pe teritoriul Daciei. A semnat alături de alți reprezentanți ai Școlii Ardelene, în cea mai mare parte clerici ai Bisericii Române Unite cu Roma, declarația de emancipare a românilor transilvăneni, Supplex Libellus Valachorum, două meomorii trimise împăratului Leopold al II-lea în 1791 și în anul care a urmat.

Petiția a fost respinsă, statutul românilor în Transilvania rămânând neschimbat. În schimb, Petru Maior a continuat să scrie zeci de lucrări în care a combătut opiniile care contestau romani-tatea și continuitatea românilor pe teritoriul Daciei.

5. PROFESORUL DE SCRIS

Constantin Diaconovici-Loga s-a dedicat pedagogiei. Loga a înființat prima școală a coloniei române de la Pesta în 1812. Este cunoscut mai ales pentru „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor”.

6. REVOLUȚIE, DAR REVOLUȚIA CUI?

Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluțile europene din același an. Revoluționarii din Moldova, Țara Românească și Transilvania și revendicările comune. În Transilvania, revendicările sociale au cedat în întâietate naționalului.

Simion Bărnuțiu: Ardealul e proprietate adevărată a națiunii române

Și Heliade Rădulescu în Muntenia, și Mihail Kogălniceanu în Moldova ca și George Barițiu, în Transilvania cereau independență și drepturi civile și politice. În Transilvania, însă, revoluționarii români au refuzat să susțină planul maghiarilor care propuneau unirea principatului cu Ungaria, care tocmai își declarase indepen-dența față de Imperiul Austriac.

7. MĂSURA MICII UNIRI

Moldova și Țara Românească s-au unit în 1859. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor și la Iași și la București. Principatele Unite au reușit să funcționeze împreună trecând printr-o reformă agrară.

Ocaua avea dimensiuni diferite în cele trei principate românești. Legenda spune că după unirea Moldovei și Țării Românești, în 1859, domnitorul ales, Alexandru Ioan Cuza, ar fi verificat personal dacă negustorii foloseau ca unitate de măsură ocaua mare sau una mai mică. De fapt ocaua era de 1260 de grame în Transilvania, 1271 de grame în Muntenia și 1291 de grame în Moldova.

8. CUM DEVII ROMÂN

Carol I a devenit primul domnitor al dinastiei românilor în 1866. Constituția din 1866 a stabilit numele România pentru principatele unite. A murit în 1914, rege al României, după ce obținuse independența statului în 1878

Când a fost proclamat domnitor, Carol I a spus în discursul său: „Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român”.

9. MANIU LA 45 DE ANI

În 1918, Iuliu Maniu avea 45 de ani. Primul Război Mondial l-a găsit în armata Austro-Ungară, pe frontul italian. În toamna anului 1918 a organizat unități de luptă ro-mânești în armata imperială, la Viena. Unitățile românești coordonate de Maniu au păstrat ordinea în oraș și au predat puterea autorităților legitime.

10. SINGURA VORBITOARE

O singură femeie a luat cuvântul la adunarea de la Alba Iulia: Eleonora Lemenyy. Era reprezentanta femeilor din Sibiu. A fost singura femeie aleasă în Marele Sfat Național.

Lemeny a rămas în istorie și drept prima femeie cu titlul de doctor în litere la Universitatea din Cluj.