• Buna Vestire este sărbătorirea momentului în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare Maria că Îl va naște pe Iisus Hristos.
  • Buna Vestire este începutul mântuirii omenirii, prin acceptarea de către Fecioara Maria a întrupării Fiului lui Dumnezeu în pântecele ei.
  • Sărbătoarea Bunei Vestiri este cea mai veche dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului

În ziua de 25 martie Biserica prăznuiește Buna Vestire. Praznicul Bunei Vestiri este cunoscut în popor sub denumirea de Blagoveștenia, cuvântul slav corespunzător celui de Buna Vestire.

Astăzi sărbătorim momentul în care Sfânta Fecioară Maria a primit vestea venirii în lume a lui Iisus Hristos, care avea să se întrupeze din pântecele său fecioresc.

Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare dintre cele închinate Maicii Domnului

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Data sărbătorii a variat la început, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, era sărbătorită pe 18 decembrie, scrie Creștin Ortodox.

În Răsărit, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început sa fie sărbătorită pretutindeni pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea.

Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă în Apus de papa Leon al II-lea (681-683). Data prăznuirii sărbătorii a variat în Apus până în sec. al XI-lea, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuiește pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie).

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, datată de arheologi din secolul al II-lea, iar sursele amintesc de existența la Nazaret a unei biserici cu acest hram, una dintre cele ridicate de către împărăteasa Elena în Țara Sfântă, în sec. al IV-lea.

Temeiul scripturistic al sărbătorii Bunei Vestiri

Evanghelia de la Luca (cap. 1, 26-38) ne prezintă în felul următor evenimentele:

„Iar în a șasea luna a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioara logodita cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus.

Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci si împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?

Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.

Și iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea”.

Sursă: Profimedia

Semnificația sărbătorii. Buna Vestire: Începutul mântuirii

Momentul Bunei Vestiri este în viața Maicii Domnului, dar și pentru întreaga omenire, un moment de mare răscruce, fiindcă primește de la Arhanghelul Gavriil înștiințarea că Dumnezeu a ales-o ca Fiul Său să se întrupeze din ea pentru mântuirea neamului omenesc.

Este cea mai importantă veste din istorie, pentru că prin aceasta se împlinește promisiunea Vechiului Testament, prin întruparea Izbăvitorului lumii.

Sfântul Arhanghel Gavriil a fost trimis de la Dumnezeu să-i aducă Fecioarei Maria cea mai îmbucurătoare vestire din câte a primit vreodată neamul omenesc – Întruparea Fiului lui Dumnezeu: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine”.

Sursă: Profimedia

Cuvântul îngerului nu este vestirea unui fapt împlinit, el doar a înștiințat-o pe Fecioara Maria și a așteptat credința și învoirea ei. Maica Domnului a rămas uimită în fața cuvintelor rostite de Arhanghelul Gavriil pentru că ceea ce urma să se petreacă cu ea era mai presus de legea firii.

Momentul acceptării de către Maica Domnului a veștii celei bune a îngerului, prin cuvintele „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38) este momentul în care a avut loc zămislirea lui Hristos în pântecele Fecioarei, prin puterea si lucrarea Sfântului Duh. Venirea la existență a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai după obținerea consimțământului cu totul liber al Sfintei Fecioare.

Dat fiind că zămislirea s-a făcut de la Duhul Sfânt și nu prin legătura trupească, Maica Domnului a rămas Fecioară înainte de naștere, în timpul nașterii și după naștere, adevăr incomprehensibil strict rațional, ci doar prin credință.

Acest fapt este exprimat în iconografie prin cele trei steluțe pe care le vedem zugrăvite în icoana Bunei Vestiri, pe veșmântul Maicii Domnului, pe fruntea și pe cei doi umeri ai Fecioarei.

Mântuirea este un dar de la Dumnezeu, dar fără participarea omului la acest dar mântuirea nu este posibila.

„Întruparea Cuvântului a fost nu numai lucrarea Tatălui și a puterii Lui și a Duhului, ci și a voinței și a credinței Fecioarei. Fără încuviințarea ei nu s-ar fi putut realiza această lucrare și nici mântuirea noastră”, spune Sfântul Nicolae Cabasila într-un Cuvânt la praznicul Bunei Vestiri.

Obiceiuri și tradiții de Buna Vestire

Legat de ziua de Blagoveșteniei – Ziua Cucului, s-au dezvoltat o serie de credințe, obiceiuri și practici aflate sub semnul „prezicerii” norocului, al rodului pomilor fructiferi, al timpului probabil etc.

O mărturie a unui țăran român, consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români”, spune: „Blagoveștenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca sa audă cucul cântând. Cucul cam pe la Buna Vestire până la Sân Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia sa ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre”.

Toţi oamenii satului așteptau să audă cucul cântând, însă era nevoie să îndeplinească trei condiții: să aibă banii la ei, să nu fie flămânzi și să nu fie supărați.

Când îl auzeau pentru prima oară cântând, atunci îl întrebau:

„Cucule, / Puiucule! / Cați ani îmi vei dărui / Până ce eu voi muri?”

Flăcăii și fetele tinere adăugau: „Cucule / Voinicule! / Câți ani îmi vei da / Pân m-oi însura (mărita)?”

Apoi, fiecare cântat al cucului se număra ca însemnând un an.

În concepția populară, cucul cântă de la Buna Vestire până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneacă cu orz și nu mai poate cânta, prefăcându-se în uliu și petrecând astfel până la Buna Vestire viitoare.

Se mai credea și că așa cum este timpul de Buna Vestire așa va fi și de Paști.

Sărbătorirea Bunei Vestiri în diferite regiuni ale țării

În Bucovina, Blagoveștenia este o sărbătoare la fel de mare ca și Paștile, deoarece dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Paștile.

De aceea păcatul celui care lucrează în decursul ei este descris astfel: „dacă macină cineva în ziua aceasta, și din făina măcinată face mămăligă, și mămăliga aceasta o aruncă apoi în apă, peștii nu o mănâncă; dacă ia făină de aceasta și o presară pe un pom, pomul respectiv nu face poame anul acela.” (Simion Florea Marian)

Buna Vestire se ține cu cea mai mare sfințenie mai ales de către femei, pentru că vestea cea îmbucurătoare a fost adusă de către Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.

În dimineața acestei zile unele femei din Bucovina fac foc în ogradă înaintea ușii și pun alături pâine, sare și apă ca să se încălzească, să mănânce și să bea apă îngerii. Pâinea și sarea o dau apoi de pomană.

În Transilvania, fiecare familie pregătea în seara de dinaintea Bunei Vestiri clopoței, chibrituri și tămâie. În zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu, lua o oală cu jar, pe care punea tămâie, ieșea afară spre a înconjura de trei ori clădirile și a afuma vitele. În timpul acesta făcea zgomot cu clopoțeii legați la picior.

După aceasta mergea la pomi și, făcând sub ei focuri slabe, caută să vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se părea ca nu va rodi îl atingea de trei ori cu tăișul toporului, zicând: „Daca nu rodești, te tai!”

Potrivit acestei credințe „focul din oală atrage căldura verii, tămâia alungă și depărtează șerpii de pe lângă casă, iar focul de sub pomi dezmorțește și readuce în fire organele nutritive deja pierdute.”

O altă credință foarte răspândită spune că, dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci „ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-însele. Tot în această zi se scot afară stupii care nu s-au scos în ziua de Alexii [ziua Sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu], și se scot afară vitele de prin grajduri și se lasă la soare, ca să fie sănătoase peste tot anul.

Începând cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.