Cât de bine este integrată România anului 2021 în Uniunea Europeană? Răspunsurile românilor

• În fiecare an, în data de 9 mai, sărbătorim Ziua Europei.
• În 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propunea o nouă formă de cooperare politică, prin care să fie promovate pacea, prosperitatea și stabilitatea pe continent.
• Din 2007, și România face parte din Uniunea Europeană.

Europa există de 71 de ani. Ceea ce era inițial o comunitate cu 6 țări membre, astăzi este o uniune politică și economică din care fac parte 27 de state. România a devenit membră din 1 ianuarie 2007 cu speranța multor beneficii pe plan economic și nu numai.

Doina Cepalis, antreprenor: „România este integrată în UE, dar mai avem în continuare lucruri extrem de importante de făcut pentru a considera că suntem cu adevărat integrați”

„Eu sunt acum în Franța și vin din Monaco, deci mă bucur de libera circulație, iar din punctul meu de vedere este integrată doar că trebuie să înțelegem că această aderare ne-a dat și drepturi și obligații.

Sunt ochi critici și persoane care se bucură de toate drepturile pe care le avem prin această aderare, dar să fiu sinceră mai avem în continuare lucruri extrem de importante că să considerăm că suntem cu adevărat integrați, și anume cred că ar trebui să lucrăm foarte mult pe educație și sănătate”.

Andreea Dănilă, studentă: „Nu mi se pare că noi am furat ceva de la Europa. Din contră, Europa a furat ceva de la noi”

„Consider că noi încă avem identitatea națională, încă o păstram și o purtăm cu noi în toată Europa. Avem oameni foarte competenți în întreaga Europă și avem câteva lucruri în patrimoniul UNESCO, câteva lucruri ale românilor.

Nu mi se pare că noi am furat ceva de la Europa. Din contră, Europa a furat ceva de la noi: mulți dintre români preferă să părăsească România. Cel puțin în ultimii ani a existat o migrare către țările mai dezvoltate pentru oportunitățile pe care ea le oferă când vine vorba de un loc de muncă mai bine plătit sau oferte de studii mai atractive.

Consider că România nu este nici o provincie și nici o colonie, ci este un stat care are de oferit foarte multe lucruri din punct de vedere al turismului, al economiei, al oportunităților pe care țara le oferă, deși ea nu este văzută ca fiind așa în Europa”.

Alin Grigore, președintele Forumului Tinerilor din România: „UE reprezintă pentru noi acel nivel spre care tindem întotdeauna să ajungem și exemplul de bune practici”

„Cred că depinde ce înțelege fiecare dintre noi prin integrare, din anumite puncte de vedere suntem deja integrați, însă la alte capitole poate că mai avem de lucru pentru că de cele mai multe ori UE reprezintă pentru noi acel nivel spre care tindem întotdeauna să ajungem și acel exemplu de bune practici pe care ar trebui să și-l însușească fiecare stat membru la rândul sau”.

Daniela Fiștic, medic român stabilit în Germania: „Românul este cu adevărat cetățean european. Are și drepturi, dar are și obligații”

„România este integrată și eu, ca cetățean român, m-am integrat foarte ușor. Doar după câteva luni în Germania mi-am făcut prieteni, am intrat în centrul muncii. De fiecare dată când am fost întrebată de unde sunt, am spus cu mândrie că sunr româncă. Românul este cetățean european cu adevărat, cu drepturi, dar și cu obligații”.

Clara Alexandrescu, medic român stabilit în Monaco: „Pandemia a demonstrat că România face parte din Europa și că există egalitate în ceea ce privește accesul la vaccinare”

Medicina este unul dintre domeniile în care europenii au avut un cuvânt de spus. Mai ales în ultimul an. Clara Alexandrescu este medic român stabilit în Monaco și spune dacă România anului 2021 este integrată în Uniunea Europeană.

„Bineînțeles că este integrată. Participăm cu toții la o Europă care a luptat împotriva acestei infecții cu Covid, toată Europa a făcut corp comun, vaccinarea se face împreună, este integrată. Pandemia a demonstrat că România face parte din Europa, cu doctorii ei și cu toată lumea din România și că există egalitate în ceea ce privește accesul la vaccinare”.

Cristian Therheș, europarlamentar: „E important de înțeles că am intrat într-o comuniune și uniune de state și nu într-o federație unde suveranitatea națională este disipată”

Întrebat dacă România se dezintegrează și își pierde identitatea națională, Cristian Terheș a spus că: „Din păcate da, iar cauzele sunt multiple. În primul rand, e important de înțeles că am intrat într-o comuniune și uniune de state și nu într-o federație unde suveranitatea națională este disipată, dizolvată și toată autoritatea este transferată la o birocrație la Bruxelles.

UE nu a fost gândită în felul acesta. Din păcate, însă, noile curente care există la nivelul UE și văd că exista și în România împing și fac tot ce le stă în putință ca România să fie derogata de propria suveranitate și deciziile să fie luate în afară, că de aici pornește întreaga problemă”.

Toni Neacșu, avocat: „Am ajutat cu mult UE: gândiți-vă că postul de procuror al UE este ocupat de o persoană care provine din România”

Avocatul Toni Neacșu spune unde ar fi fost România acum, fără influența Uniunii Europene și explică dacă românii au contribuit la ridicarea Uniunii.

„Cred că și acum am fi încercat să intram în UE. Era absolut necesar să intram în UE din punct de vedere a consolidării cu adevărat a ceea ce înseamnă un sistem judiciar eficient și în slujba cetățeanului. Mi-e teamă că din punct de vedere politic ne-am fi aflat în siajul Rusiei ca alte țări din preajma noastră care nu au avut acest noroc să adere la UE.

UE este o uniune de state constituită în jurul unor valori comune unde valorile statului de drept reprezintă un rol esențial, important. Cred că prin ceea ce am făcut din 2007 încoace cu sistemul nostru judiciar am arătat și UE că se poate, că putem ajunge dintr-o justtie așa cum o aveam noi înainte într-o justiție europeană. Am ajutat cu mult UE, gândiți-vă măcar faptul că postul de procuror al UE este ocupat de o persoană care provine din România”.

Mădălina Afrăsinie: „România a început să se dezintegreze de foarte mult timp”

Mădălina Afrăsinie, judecător: „Ne-a ridicat în sensul că ne-a arătat exact așa cum este și ea, că nu diferă cu nimic față de noi românii, cetățeni europeni. România a început să se dezintegreze de foarte mult timp. Asistăm în prezent la o accelerare a acestui fenomen. Dar nu din cauza noastră, a românilor, ci a celor care ne reprezintă. Atâta vreme cât ei se duc și se căciulesc și se propun în fața marilor puteri avem ceea ce trăim în prezent. Alegem ceea ce ni se oferă, din păcate.”

Steluța Vlad: „România se află pe primele locuri în ce privește rata de părăsire timpurie”

Steluța Vlad, directoarea Scolii Gimnaziale „Ion Heliade Radulescu” din Capitală: “Întotdeauna slujitorii școlii s-au tot gândit spre o reformare a învățământului care să ne apropie tot mai mult de Europa mai ales că învățământul românesc are suficiente puncte cu care se poate lăuda. Din păcate asistăm și la un regres în anumite privințe. Deși prin legea învățământului s-a promis alocarea a 6% din PIB nici acum guvernanții noștri nu au reușit să realizeze încă acest lucru, suntem sub 3%, iar în ceea ce privește absorbția de fonduri europene pentru dezvoltarea învățământului și aici avem serioase minusuri.”

Dumitru Tosa, vicepreședintele unei companii de vin spumant cu tradiție în România: „Trăim într-o perioadă a globalizării. Țara noastră are niște posibilități extraordinare în domeniul agriculturii”

Vorbim despre piața unică europeană, mai exact cât de greu îi este unui firme să ajungă să vândă în Uniunea Europeană cu Dumitru Tosa, vicepreședintele unei companii de vin spumant cu tradiție în România.

„Nu își pierde identitatea națională. Trăim într-o perioadă a globalizării, atunci, vrând nevrând, lumea circulă, circulă produsele, dar de noi, producătorii români depinde să ne păstram această identitate națională.

Aș spune că țara noastră are niște posibilități extraordinare în domeniul agriculturii, exemplul cel mai elocvent, dar din păcate balanța noastră este deficitară în comerțul cu produse agro alimentare și acesta este un fapt care nu ne mândrește.

Exportăm foarte multă materie primă și importăm produs finit. Ar trebui să începem o reindustrializare. Nu este un lucru pompos spus este ceva normal dar trebuie să atragem atenția și autorităților că această reindustrializare nu se poate face numai și numai cu capital privat, avem nevoie și de ajutor, intervenția statului în acest lucru pt a ne capătă poziția pe care eu cred că România o merită și ar trebui să o aibă în UE.

Dau exemplul cel mai elocvent, să ținem cont de perioada pandemică în care suntem și în urmă cu un an după care a apărut vaccinul să ne dăm seama cât de mult ne-a ajutat pe noi UE având posibilitatea că să ne vaccinam în aceeași perioadă cu oricare alt cetățean al UE, este un mare avantaj. Dar de când am aderat la UE, de la 1 ianuarie 2007, în cei 14 ani să nu uităm de câte ori a crescut produsul nostru intern brut, să nu uităm cât a crescut salariul mediu pe economie, putea să fie și mai mare, dar să facem această comparație cu țările noastre veccine din jur care nu sunt membre ale UE”.

Cercetările recente indică faptul că principiile liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor și legislația în acest domeniu generează beneficii estimate la 985 de miliarde EUR pe an. Taxele vamale și restricțiile cantitative (contingente) dintre statele membre au fost eliminate la 1 iulie 1968.

Agata Nicolae: „Noi am ridicat Europa prin generația tânără pe care o avem. Există extrem de mulți tineri inteligenți și care au speranță că lucrurile pot deveni extrem de bune”

Uniunea Europeană a adus avantaje tinerilor care își doreau să studieze în străinătate. Anual, 10 procente dintre absolvenți merg la o universitate din străinătate pentru a-și continua studiile. Iar asta înseamnă mai multe oportunități pe piața muncii, dar și șansa de a reveni în țară și de a pune în practică ce au învățat acolo.

În Olanda, un an de studiu costă de la 2.500 de euro în sus, dar statul îți oferă graturi care acoperă 100% costurile. Acolo își continuă studiile și Agata Nicolae.

Agata Nicolae a răspuns următoarelor întrebări: Este România anului 2021 integrată în Uniunea Eruopeană? Cum a ridicat România Europa? Care este condiția românului, la 14 ani de la aderare: cetățean european sau argat?

„Din punctul meu de vedere, da, lucru care este observat cu pricina în ultimii ani. Consider că România își iese din zona de confort și începe să fie cu adevărat recunoscută pentru un factor important. Extrem de mulți români pleacă să călătorească în Europa sau generația tânără că și mine să studieze în străinătate și așa ne deschidem orizonturile mult mai mult.

Noi am ridicat Europa prin generația tânără pe care o avem. Există extrem de mulți tineri inteligenți și care au speranță că lucrurile pot deveni extrem de bune. Am contribuit mult și la sentimentul de unitate la care UE și Europa râvnește, așa cum avem și deviza Unitate în diversitate. Mă axez mult pe generația tânără pe care România o oferă care este extrem de promițătoare.

Consider că este cetățean european, dar singurul aspect negativ este că nu este sută la sută conștient de avantajele pe care acest lucru i le oferă. În ultimii ani am senzația că participă mult mai mult în conferințe sau proiecte la nivel european, primim mult mai multă recunoaștere pe care din punctul meu de vedere o merităm. Românul trebuie să fie conștient și de beneficiile pe care cetățenia europeană i le oferă cum ar fi libera circulație și faptul că avem oportunitatea să studiem în altă țară, să călătorim, să muncim în țări europene”.

Olanda oferă cel mai mare număr de programe predate în întregime în limba engleză din Europa. 10 dintre cele mai bune 150 de universități la nivel global sunt olandeze, potrivit Times Higher Education Superior World Rankings. Anual, aproximativ 10% dintre absolvenții de liceu din România pleacă să studieze în străinătate.

Cristian Munteanu, Managing Partner în cadrul fondului de investiţii local Early Game Ventures: „Dacă ne-a furat ceva Europa? Ne-a furat probabil inocența”

„Aș spune că da, România este integrată în Uniunea Eruopeană, din 2007 suntem cu drepturi depline, oficial, așa este. România și-a exprimat opțiunea politică încă din 2003-2004 când am avut statut de observator, deci tot ce ține de dorință politica s-a întâmplat deja. Dar că să fim un membru deplin al UE cred că mai sunt 2 lucruri care trebuie să se întâmple. Unu ar fi intrarea și în spațiul Schengen, iar celălalt ar fi trecerea la moneda unică europeană, la euro, înlocuirea leului cu euro.

Cele doua lucruri nu mai țin de politică în primul rand, aici ar trebui să confirmăm din punct de vedere economic niște lucruri, iar România de 14 ani tot încearcă pe direcția asta să facă pasi și unii i-au ieșit, unii nu i-au ieșit.

În toate statele care au cunoscut o tranziție sistemica de la comunism către economia de piață au fost niște ani de tranziție când s-a furat enorm. Trebuie să fim cinstiți: în Romania s-a furat mai mult înainte de aderarea la UE dacat după.

Cine a venit să fure țevile de la sistemele de irigații? Nu au venit niște țărani din Germania să le duca la ei acasă, tot românii le-au furat. Nu am văzut batalioane de austrieci cu topoarele în spate venind să taie pădurile din România, s-a întâmplat pe plan local.

Dacă ne-a furat ceva Europa? Ne-a furat probabil inocența. Pe vremuri, noi în România colecționam cutii goale de bere, aveam aceasta dorință de a ajunge la nivelul de trai din țările civilizate și încercam să importăm, să mimăm niște lucruri de acolo, nu știu dacă ne-au ieșit toate sau nu”.

Oana Topală, profesoară în Belgia, și Claudiu Petria, co-fondator Questo

Oana Topală, profesoară în Belgia, și Claudiu Petria, co-fondator Questo răspund următoarelor întrebări: Este România integrată în Uniunea Europeană în 2021? Cum ne-a furat Europa? Este românul cetățean european sau argat european?

Oana Topală, profesoară în Belgia: „Există asociații culturale românești, școli de limbă, biblioteci, biserici românești în mai toate țările UE”

„Consider că România este bine integrată în UE, este bine reprezentată în instituțiile europene, există o diaspora românească bine reprezentată și consistentă. Există asociații culturale românești, școli de limbă, biblioteci, biserici românești în mai toate țările UE, avem proiectul de limbă, cultură și civilizație românească dezvoltat de Institutul Limbii Române, proiect care se adresează copiilor români care învață în școlile din țările europene.

Este adevărat că atunci când vorbim despre România în UE vorbim despre migrația românească. Românii care migrează în Occident se confruntă cu anumite probleme specifice tocmai din cauza faptului că pentru noi fenomenul migrației este relativ recent. Românii migrează de aproximativ 30 de ani fară a lua în calcul exilul din perioada comunistă, dar fenomenul migrației este vechi de când lumea. Oamenii au migrat întotdeauna, alte generații, alte civilizații s-au întâlnit deja cu aceste probleme provocate de fenomenul migrație.

Dacă este românul cetățean european sau argat european, nu pot da un răspuns în alb și negru. Mare parte dintre românii care trăiesc în Occident acum sunt bine integrați în țara de adopție, cunosc bine limba, cultura, civilizația țării în care locuiesc, au locuri de muncă stabile, au copii care studiază în școlile sau universitățile din țara de adopție. Alți români doar lucrează în Occident”.

Claudiu Petria, Cofondator Questo: „România nu se dezintegrează în 2021 și nu-și pierde identitatea națională”

„Felul în care ne prezentăm noi în UE, dar și în lume ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a păstra și a transmite mai departe valorile în care credem, de a ne alege acele lucruri cu care vrem să defilam în Europa, pentru care vrem să fim cunoscuți, de a pune pe harta lumii business-uri care sunt pornite din România. Avem exemple și mai recente de companii care s-au listat pe bursa din New York. Ține de efortul pe care îl facem cu toții.

Avem lucruri pe care putem să le prezentăm Europei, întregii lumi, avem niște valori la care putem să lucram și să le facem mai cunoscute. Nu cred că se dezintegrează România, ci cumva trecem într-o altă etapă sau suntem într-o etapă în care ne dezvoltăm mai bine și ne conectăm mai bine cu lumea și nu ne izolăm.

România este o țară care face parte din UE, nu aș raporta la colonie și provincie, ci aș raporta la un partener și e important felul în care ne poziționăm și noi în mintea noastră în raport cu celelalte state partenere, dar și cum ne poziționăm în dialog cu celelalte state partenere. România este un partener pentru țările veccine, pentru toate țările membre UE și apoi pentru alți parteneri externi”.

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice, și Ștefan Ionescu, jurnalist Aleph News

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice, a răspuns următoarelor întrebări: S-a îmbunătățit economia României după aderarea la UE? Românii care visau mai multe oportunități de business le-au obținut? Poate România să se bazeze pe ajutorul Uniunii Europene în cazul unei crize finaciare?

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice: „Dacă luăm numai Produsul Intern Brut pe locuitor, dar și în general, are o creștere considerabilă”

„Sigur că s-a îmbunătățit. Dacă luăm numai Produsul Intern Brut pe locuitor și în general are o creștere considerabilă. S-au îmbunătățit și standardele de viață individuale, s-au îmbunătățit posibilitățile cetățenilor români de a circula liber în UE, de a petrece activități de timp liber dar și de a lucra. Fluxurile de tineri și de mai puțin tineri între țările UE neîngrădite de bariere sunt îmbunătățite considerabil. În al doilea rând, am schimbat vocația: dintr-o vocație de țară central și est europeană am început să ne impregnăm o vocație occidentală, împărtășind, apropiind o parte din valorile definitorii pt economiile dezvoltate”.

„Nu putem vorbi de români în general. Sunt români mulțumiți, români euro-optimiști, euro-realiști și români euro-sceptici. Eu mă număr printre cei din categoria din mijloc, euro-realiști pentru că dacă românii au așteptat ca UE să vină să le rezolve problemele pe care ar trebui să le rezolvăm noi, atunci au motive de nemulțumire pentru că asta nu se va întâmplă. Dacă ne așteptăm să fim în logica pro-activității nu a conformării, dacă ne așteptăm ca să ne integrăm, nu să rămânem veșnic aderenți la UE, atunci suntem optimiști”.

„Fiind o arhitectură asociativă în care statele se ajută reciproc, România se poate aștepta la ceea ce se pot aștepta și celelalte state membre. Numai că UE nu este o casă de ajutor reciproc este o arhitectură care stabilește criterii, statele membre stabilesc criterii și cine le respectă se poate aștepta la finanțare, la asistență tehnică financiară și de altă natură”.

Ștefan Ionescu, jurnalist Aleph News: „Românii au fost atrași de salarii și de varietatea de slujbe”

Ștefan Ionescu, jurnalist Aleph News, a fost întrebat ce i-a atras cel mai mult pe români în alte țări europene și ce avantaje financiare a avut și are România în calitate de membră a Uniunii. În plus, Ștefan Ionescu a spus și cum a contribuit Europa la educația din România.

„Românii au fost atrași de salarii și de varietatea de slujbe. S-a văzut acest lucru mai ales în banii pe care i-au trimis acasă. Dacă vorbim despre avantaje financiare, România are acces la fonduri europene și la o piață unică, dar are și acces la fonduri pentru tranziția economiei de la cărbune la verde.

În privința educației, Europa a contribuit la educația din România prin intermediul burselor Erasmus”.