O nouă sărbătoare națională: Ziua Independenței Naționale a României va fi sărbătorită pe 10 mai

• Românii vor sărbători o nouă zi națională! Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea prin care Ziua Independenței Naționale a României a va fi sărbătorită în fiecare an în data de 10 mai.
• Ziua de 10 mai va fi zi lucrătoare.

Legea nr.189/2021 a fost adoptată pe 9 iunie de Camera Deputaților, cu 166 de voturi „pentru”, 5 voturi „contra” și 92 de abțineri.

Potrivit legii, Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare.

„Parlamentul, Președintele României, Guvernul, celelalte autorități publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 Mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităților publice centrale, precum și ale instituțiilor publice, în limita alocațiilor bugetare aprobate”, se arată în lege.

„La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, se abrogă”, se precizează în proiectul legii.

Motivul pentru care Ziua Independenței Naționale va fi sărbătorită pe 10 mai

Deputatul PNL Gigel Știrbu, inițiatorul legii, a explicat că a propus legea pentru restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice dintre anii 1866 – 1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României.

„În toată această perioadă, ziua de 10 Mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională”, arată acesta.

„Semnificaţiile acestei date importante sunt: în 10 Mai 1881, România a fost proclamată regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de către Mihail Kogălniceanu şi votată de către reprezentanţii celor două Camere”, se mai arată în expunerea de motive.

Potrivit deputatului, după căderea comunismului „ne putem permite să renunţăm la temerea că Ziua Naţională de 1 Decembrie ar putea fi pusă cumva în umbră de recunoaşterea oficială a Zilei Independenţei. Dimpotrivă, la fel cum independenţa României a creat premisele şi a generat forţele necesare pentru realizarea Marii Uniri, la fel, celebrarea Zilei Independenţei potenţează şi pune în valoare Ziua Naţională a României”.

„Suntem singura dintre ţările europene, care au fost în situaţia de a-şi declara independenţa, care nu are, în mod oficial, o zi a independenţei. Depinde doar de noi să intrăm în rândul ţărilor europene şi cu acest fapt, dar, mai important, depinde doar de noi să redăm cetăţenilor splendoarea sărbătorii Zilei Independeţei României. Considerăm că pentru tânăra democraţie română un vot unanim dat în favoarea declarării zilei de 10 mai Ziua Independenţei României ar reprezenta dovada asumării valorilor perene ale naţiunii române”, mai arată inițiatorul legii.

Gigel Știrbu a mai explicat că românii vor sărbători Ziua Independenţei Naţionale a României pe 10 mai pentru prima dată „după lungul calvar comunist”.