• Mărcile de modă produc în exces pentru a satisface cerințele tendințelor moderne, iar țările din Africa de Vest se îneacă sub greutatea deșeurilor expediate săptămânal pe țărmurile lor.
  • Thomas Naadi, de la BBC Africa, investighează de ce donațiile și hainele reciclate ajung de fapt la groapa de gunoi.

Africa a devenit groapa de gunoi a marilor case de modă din Europa. În Ghana există depozite de deșeuri cu munți de haine vechi importate din Europa, înalte de peste 100 de metri. Dintre hainele pe care le aruncăm, abia zece la sută sunt refolosite, potrivit asociației Ecotextil. Cea mai mare parte din restul de nouăzeci de procente merge către țările subdezvoltate. În Ghana, de exemplu, uriașa piață Kantamanto din Accra primește 400 000 de tone de textile europene în fiecare an.

Alte transporturi călătoresc din Europa către Nigeria, Pakistan și multe alte țări. Exportul de deșeuri textile – susțin unii – are avantajele și dezavantajele sale: cei care îl apără vorbesc despre locurile de muncă pe care le generează – 30.000 de persoane trăiesc din vânzarea acestor articole de îmbrăcăminte numai pe piața din Kantamanto – și subliniază faptul că oferă îmbrăcăminte pentru persoanele cu puține resurse. Criticii susțin că acest export de haine uzate reprezintă o frână pentru industria textilă din țările mai puțin dezvoltate și că provoacă, de asemenea, multă poluare. Rwanda, de fapt, a refuzat să importe deșeuri textile.

Recomandări

LE-O DĂM ÎN VOT!
CE SCRIE PRESA INTERNAȚIONALĂ
SURSE: CIUCĂ DEMISIONEAZĂ
CINE ESTE CĂLIN GEORGESCU
ALEGERI 2024
GEOANĂ RUPE TĂCEREA

Este nevoie urgentă de o reglementare internațională

Ghana – spre deosebire de Rwanda – primește tone de haine aruncate. Și, în afară de piața existentă, care reușește să reutilizeze o parte din materiale, o parte semnificativă ajunge în gropile de gunoi poluante, creând adevărați munți de peste o sută de metri înălțime de țesături – majoritatea sintetice – care putrezesc la soare.

Acești munți se prăbușesc adesea peste Golful Guineea, înfundând plasele pescarilor, poluând apele și deteriorând ecosistemul, ceea ce, la rândul său, distruge sursele naturale de producție alimentară pentru economia locală. Prin urmare, experții solicită o reglementare internațională urgentă a gestionării acestor deșeuri și, nu mai puțin urgent, un consum rezonabil de textile în Occident.