Ce scrie presa străină despre români în contextul invaziei Rusiei în Ucraina

• Este o manifestare de compasiune care este cu atât mai extraordinară cu cât relațiile dintre acești vecini au fost în mod istoric dificile.
• În urma celui de-al Doilea Război Mondial, URSS a anexat Basarabia de la România și, în mod oarecum controversat în aceste părți, aceasta rămâne astăzi parte a Ucrainei.
• Faptul că etnicii români din Ucraina nu sunt școlarizați în limba lor maternă este o sursă de îngrijorare constantă.
• Există, de asemenea, o dispută cu privire la daunele ecologice provocate de canalul ucrainean Bystroye, care afectează ambele părți ale frontierei, precum și la controversata Insulă a Șerpilor din Marea Neagră, bogată în resurse.

În ciuda deceniilor de tensiuni, românii îi îmbrățișează pe refugiații ucraineni. Este o manifestare de compasiune care este cu atât mai extraordinară cu cât relațiile dintre acești vecini au fost în mod istoric dificile, relatează TIME.

În momentul în care a auzit că tancurile rusești au intrat în Ucraina, Daniel Condurache s-a urcat în mașină și a condus o oră până la punctul de trecere a frontierei românești de la Siret. A vrut să le ofere refugiaților tot ajutorul pe care îl putea oferi. „Când am ajuns prima dată aici, era miezul nopții și eram doar noi trei și câțiva preoți ortodocși care ne ajutau să traducem în ucraineană”, spune Condurache, un agent imobiliar din Botoșani. „Putin este un criminal și acești oameni nu merită asta”.

Probabil, Condurache a fost unul dintre primii care au ajuns la Siret, dar sute de compatrioți de-ai săi erau aproape în urma lui. Astăzi, cetățenii români obișnuiți flanchează ambele părți ale drumului prăfuit care pleacă de la punctul de trecere a frontierei, oferind refugiaților ucraineni alimente, apă și produse de primă necesitate, precum săpun și scutece. Avocații oferă consiliere gratuită cu privire la procedurile de azil; alții, precum Condurache, oferă transport și adăpost. „Acum toată lumea se unește„, spune el. „Românii încearcă să ajute peste tot în țară”.

România și Ucraina au un trecut controversat

Este o manifestare de compasiune care este cu atât mai extraordinară cu cât relațiile dintre acești vecini au fost în mod istoric dificile. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, URSS a anexat Basarabia de la România și, în mod oarecum controversat în aceste părți, aceasta rămâne astăzi parte a Ucrainei. Faptul că etnicii români din Ucraina nu sunt școlarizați în limba lor maternă este o sursă de îngrijorare constantă.

Există, de asemenea, o dispută cu privire la daunele ecologice provocate de canalul ucrainean Bystroye, care afectează ambele părți ale frontierei, precum și la controversata Insulă a Șerpilor din Marea Neagră, bogată în resurse, unde limitele teritoriale ale platoului continental înconjurător au fost delimitate abia în 2009 de Curtea Internațională de Justiție.

Pentru moment, însă, toate acestea au fost uitate în fața beligeranței Rusiei. „Nici nu m-am gândit vreodată să trec granița în Ucraina sau Moldova înainte, pentru că în capul meu aceste locuri sunt rusești”, spune Condurache. „Dar acum îi văd pe acești oameni care sosesc: aceasta nu este Rusia”.

Tacticile lui Putin de a dezbina și de a cuceri sunt bine documentate. Torentele de știri false susținute de Kremlin au contribuit la încurajarea retragerii Marii Britanii din UE și la alegerea unei vedete de televiziune de tip reality-show polarizant ca președinte al SUA. În două proiecte de tratate publicate de guvernul rus în decembrie, Putin a subliniat modul în care urmărește să restabilească controlul Moscovei asupra Ucrainei și a fostelor teritorii sovietice, să distrugă Organizația Tratatului Nord-American (NATO) ca alianță eficientă și să reducă fostele țări ale Pactului de la Varșovia sau ale URSS, care sunt acum membre ale UE, la statutul de vasalitate, ale căror acorduri de securitate sunt de competența exclusivă a Kremlinului.

România solidară a oferit sprijin refugiaților ucraineni

În România, caracterul revoltător al acestor revendicări, combinat cu sălbăticia lui Putin în Ucraina, a avut rolul de a impulsiona solidaritatea. „A existat o mobilizare uriașă în sprijinul refugiaților ucraineni și al Ucrainei în general”, spune Oana Popescu-Zamfir, director al think tank-ului Global Focus din București.

Acest lucru se reflectă în întreaga Europă, unde zeci de mii de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva acțiunilor Rusiei și pentru a face presiuni asupra propriilor guverne să ia măsuri mai ferme. Uniunea Europeană a luat decizia remarcabilă de a interzice accesul aeronavelor rusești în spațiul său aerian.

Băncile rusești au fost scoase din sistemul de transfer monetar SWIFT, în timp ce Germania și-a mărit contribuția la NATO la 2% din PIB. Sub presiunea sancțiunilor, valoarea rublei s-a prăbușit cu 40% în raport cu dolarul, ceea ce a determinat Kremlinul să majoreze ratele dobânzilor de la 9,5 la 20%. Iar la punctele de trecere a frontierei de la periferia Ucrainei, slovacii, maghiarii, moldovenii și polonezii obișnuiți au ieșit să întâmpine afluxul.

Cu toate acestea, în Europa de Est, există, de asemenea, un sentiment de iritare că națiunile vest-europene, în special Germania, Franța și Italia, care se bazează pe energia rusă, au tras de timp în ceea ce privește agresiunea lui Putin, în ciuda atâtor semnale de avertizare – nu în ultimul rând, incursiunea sa din 2008 în Georgia și anexarea Crimeei în 2014.
„Există o percepție larg răspândită – nu doar în România, ci în întreaga Europă Centrală și de Est – că Europa de Vest nu a luat suficient de în serios avertismentele noastre privind agresiunea rusă”, spune Popescu-Zamfir. Prea târziu, poate, dar amenințarea Rusiei lui Putin nu mai este un subiect de dezbatere.