Românii preferă cash-ul. Numerarul în circulaţie s-a apropiat în februarie de 100 miliarde de lei

• Cash-ul din economie a continuat ascensiunea şi a ajuns în luna februarie aproape de 100 miliarde lei, un nou maxim istoric, după o creştere cu 9,3% faţă de valoarea din februarie 2021.
• Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în ultimii ani.
• Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană.

Cash-ul din economie a continuat ascensiunea şi a ajuns în luna februarie aproape de 100 miliarde lei, un nou maxim istoric, după o creştere cu 9,3% faţă de valoarea din februarie 2021, după cum reiese din datele centralizate de Banca Naţională.

În termeni nominali, aproximativ 8,5 miliarde lei au intrat în economie în ultimul an. Comparativ cu valoarea din decembrie 2021, în februarie 2022 numerarul a crescut cu 3,7 mld. lei, respectiv cu 3,9%, notează Ziarul Financiar.

Analiza nivelului numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei arată că numerarul în circulaţie reprezenta în februarie 2022 mai mult de jumătate, respectiv 60%. Dacă se iau în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi pe cele în euro, numerarul este de aproximativ trei ori mai mic.

Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în ultimii ani

Ritmul anual de creştere a numerarului, de 9,3%, a fost în februarie peste rata inflaţiei, care a ajuns la 8,5%, după ce a închis anul 2021 la 8,2%, iar în 2020 a oscilat în jurul a 2-3%. Însă, în martie avansul inflaţiei anuale a ajuns la două cifre, urcând la 10,2%, semn că preţurile de consum încep să prindă viteză.

Datele pentru luna martie ar putea să indice o intensificare a creşterii numerarului, având în vedere că piaţa financiară din România a fost tensionată în martie, într-un context caracterizat de amplificarea turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale din cauza crizei geopolitice din regiune, după invazia militară a Rusiei în Ucraina care a început în 24 februarie şi continuă.

Privind retrospectiv, la sfârşitul anului 2021 numerarul în circulaţie depăşea 96,1 mld. lei, un nivel apropiat de vârful din noiembrie, după o creştere cu 9% faţă de valoarea din decembrie 2020. În termeni nominali, circa 7,9 mld. lei au ajuns în economie în tot anul 2021.

În martie 2021, numerarul în circulaţie înregistrase o schimbare de trend, marcând prima scădere lunară după nouă luni consecutive de creşteri în care a depăşit maxime istorice după maxime istorice, coborând până la aproape 90,5 mld. lei. Însă, în luna aprilie 2021 numerarul a revenit pe creştere, pentru ca apoi în luna mai să facă un mic pas în spate şi în iunie să crească din nou. Iulie şi august au fost luni de creştere a numerarului, septembrie a adus o mică scădere lunară, iar în octombrie şi noiembrie numerarul a crescut din nou, pentru ca în decembrie 2021 să facă iar un mic pas în spate.

Preferinţa pentru lichiditate este, în general, specifică perioadelor de criză

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, care a răspândit panică şi turbulenţe la nivel internaţional, în special începând din martie 2020, a generat tensiuni şi în domeniul monetar, bancar şi financiar, cu retrageri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb.

Pe parcursul anului 2020, un moment de referinţă a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare substanţială a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului.

Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziţie, având în vedere şi carantina impusă de autorităţi. În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a companiilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă, după cum spunea atunci guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Însă ulterior aceste retrageri s-au mai redus.

Bancherii susţineau în anii trecuţi că în perioada sărbătorilor, în special cele de iarnă, înregistrau creşteri şi de până la 20-30% ale sumelor retrase de clienţi de la bancomate.

În 2020, 2021 şi primele luni din 2022, cash-ul a atins maxim după maxim, tendinţa fiind de accelerare a ritmului de creştere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei economice mondiale precedente îşi făceau simţită prezenţa pe piaţa locală, cash-ul din economie a ajuns la un nivel de circa 4 ori mai mare.

Numerarul aflat în circulație a înregistrat creșterile maxime între 2004-2008

În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat preponderent creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom al economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos.

Practic, cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Ulterior, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină la creşteri de două cifre.

Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană.

Principalii factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor au fost creşterea consumului, nivelul redus de educaţie financiară, veniturile reduse ale românilor, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public, după cum au explicat unii analişti.