Oamenii de știință propun un plan pentru a atenua schimbările climatice: Bule spațiale

• Inginerii de la MIT au revenit la o viziune veche de zeci de ani pentru a ajuta la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
• Pentru a câștiga timp în procesul de renunțare la dependența noastră de combustibilii fosili, cercetătorii au gândit o „umbrelă” din bule de înaltă tehnologie, care ar putea fi ridicată deasupra planetei noastre, pentru a crea puțină umbră.
• În mod ideal, inginerii ar spera ca întregul sistem să fie capabil să reducă cantitatea de lumină solară care, altfel, ar încălzi planeta noastră cu 1,8% – o cifră la care au ajuns studiile anterioare.

Îngrijorați de faptul că eforturile de stopare a excesului de gaze cu efect de seră din atmosferă nu vor fi suficiente pentru a ne salva de la o criză tot mai gravă, inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au revenit la o viziune veche de zeci de ani pentru a ajuta la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Pentru a câștiga timp în procesul de renunțare la dependența noastră de combustibilii fosili, cercetătorii au gândit o „umbrelă” din bule de înaltă tehnologie, care ar putea fi ridicată deasupra planetei noastre, pentru a crea puțină umbră.

Propusă pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, sugestia de a folosi o „umbrelă” spațială imensă pentru a bloca o mică parte din radiațiile solare nu este atât de nebunească pe cât pare, conceptul de răcire a Pământului cu un fel de scut orbital fiind fezabil.

Planul inițial

Sugestiile inițiale s-au axat pe o bucată de sticlă cu o lățime de 2.000 de kilometri (1.200 de mile), compus din materiale extrase din roca lunară. Plasat într-un echilibru precis între gravitația Soarelui și a Pământului și impactul razelor și particulelor solare, acesta ar reflecta o cantitate de lumină calculată pentru a atenua creșterea constantă a temperaturii.

De atunci, au fost luate în considerare o varietate de alternative, de la baloane de aluminiu umplute cu hidrogen până la un inel artificial de particule care ar transforma Pământul într-un Saturn în miniatură.

Totuși, vremurile disperate cer măsuri disperate. Încrezători că beneficiile unui scut solar sunt încă valabile, oamenii de știință de la MIT solicită un studiu de fezabilitate privind desfășurarea unei perdele de bule de spumă de mărimea Braziliei.

Fabricată dintr-o substanță omogenă, cum ar fi siliciul topit, variațiile subtile de grosime ale peliculei de bule ar putea reflecta o varietate de lungimi de undă ale radiației solare, sporindu-i eficiența. Și, spre deosebire de alte metode, această „umbrelă” de bule ar putea fi amplasată pe loc, optimizând costurile.

În teorie, un astfel de scut ar avea o densitate de masă de aproximativ 1,5 grame pe metru pătrat, ceea ce îl plasează la același nivel cu tehnologia speculativă bazată pe roiuri de umbrele spațiale care orbitează.

În mod ideal, inginerii ar spera ca întregul sistem să fie capabil să reducă cantitatea de lumină solară care, altfel, ar încăzli planeta noastră cu 1,8% – o cifră la care au ajuns studiile anterioare, potrivit Science Alert.

Nimic din toate acestea nu a fost publicat încă într-o revistă de specialitate , iar cercetătorii nu fac decât să lanseze ideea în speranța că în viitor se vor putea efectua lucrări care să se bazeze pe ea.

Experimente preliminare

Experimentele preliminare au arătat că este posibilă umflarea bulelor din pelicula subțire la o presiune de aproximativ trei miimi de atmosferă, menținută la o temperatură de -50 de grade Celsius.

„Credem că avansarea studiilor de fezabilitate ale unui scut solar la nivelul următor ne-ar putea ajuta să luăm decizii mai bine informate în anii următori, în cazul în care abordările de geoinginerie ar deveni urgente”, spune Carlo Ratti, profesor de tehnologii urbane la MIT Senseable City Lab.

Desigur, nimic din toate acestea nu ar însemna o relaxare a eforturilor de a opri emisiile de carbon. Cercetările anterioare ale MIT recomandă că trebuie să fim extrem de precauți atunci când vine vorba de orice fel de umbrire solară, având în vedere că schimbarea modelelor meteorologice globale reprezintă o posibilitate clară.

Dar, având în vedere dovezile că temperaturile dezastruoase ar putea fi atinse în doar un deceniu sau două, este clar că toate opțiunile trebuie să fie lăsate pe masă pentru a fi luate în considerare.

Inginerii de la MIT mai atrag, încă o dată, atenția asupra pericolului real al emisiilor cu efect de seră și a necesității intervenției umane în eforturile de stopare.