• Telefonul Copilului a înregistrat în şase luni ale anului aproape 2.500 de cazuri de abuz
  • Datele sunt cu 15% mai mari ca anul trecut
  • Principalele forme de abuzuri: mesaje denigratoare, intimidare, răpândire de informații false și șantaj cu fotografii

Dacă înainte era hărţuirea din curtea şcolii, acum hărţuirea s-a mutat pe net. Cyberbullying ii zice fenomenului, unul în creştere şi la noi. Telefonul Copilului a înregistrat în şase luni ale anului aproape 2.500 de cazuri de abuz raportate, cu 15 la sută mai multe decât anul trecut. Angela Carp ştie exact cum stă treaba cu cyberbullingul.

„Printre formele abuzurilor sesizate către autorități se regăsesc: mesajele denigratoare, intimidare prin răspândirea de zvonuri, informaţii false şi bârfe, santaj privind utilizarea unor imagini cu victimele aflate în situaţii neadecvate. Psihologii pun accentul pe relaţia copil-părinte. Eu, ca ținta a cyberbullying-ului pot confirma.

Părintele trebuie să intervină și să-l ajute pe copil să refuze din start poziția de victimăsă învețe să se apere. Asta îi va permite să controleze diferit astfel de situații și chiar să se amuze de eventualele jigniri, atacuri verbale. Pentru că cel care atacă, asta caută, să te pună la colț, să simtă că ți-ai însușit rolul de victimă. Vreau să vedeți ce spune și un psiholog despre asta dar și un elev”, îți explică Angela.

Recomandări

CIOLACU: „RO ESTE INSTABILĂ”
INTERSTELLAR ARE SUCCES
BITCOIN INTRĂ ÎN LUX
DAC-AȘ FI PREȘEDINTE...
CE URMĂREȘTE RUSIA?
NOI AUDIERI LA TIKTOK

“Aceste lucruri sunt cauzate din lipsa compasiunii şi promovării toleranței şi a diversităţii din partea mediului academic. Cumva la scoală ar trebui să ne bazăm şi pe abilităţile socio-emoţionale pe care le are elevul, nu doar pe capacitatea de a memora un comentariu la română sau de a rezolva o problemă la matematică”, spune Sabina Spătariu, lider Asociaţia Elevilor Constanţa.

“Agresiunea în zona virtuală are unele particularităţi, cum ar fi: insistenţa, se poate face foarte frecvent, subtilitatea şi forma de abuz, care poate fi în scris, prin filmuleţe, prin insinuări, prin diferite mesaje inregistrate pe care copiii le primesc. Copiii şicanati în lumea virtuală simt consecinţele bullying-ului la fel ca în viaţa reală. Se simt umiliţi, vulnerabili şi slabi”, a declarat Keren Rosner, psiholog.