Speranţe pentru tratamente împotriva melanomului. Cercetătorii au reuşit să izoleze gena care permite tumorilor să se răspândească în organism

• Celulele canceroase de piele produc „perforatoare moleculare” pentru a pătrunde în ţesuturile sănătoase şi a se răspândi în organism, potrivit unei cercetări care ridică perspectiva unor noi terapii pentru această boală.
• Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra a izolat gena care permite tumorilor să se răspândească în organism.
• Cercetătorii au folosit microscopia robotizată pentru a capta formarea perforatoarelor de către celulele de melanom care au fost cultivate în laborator într-un material 3D asemănător pielii.

Celulele canceroase de piele produc „perforatoare moleculare” pentru a pătrunde în ţesuturile sănătoase şi a se răspândi în organism, potrivit unei cercetări care ridică perspectiva unor noi terapii pentru această boală.

Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra a izolat gena care permite tumorilor să se răspândească în organism.

Cercetătorii au folosit microscopia robotizată pentru a capta formarea perforatoarelor de către celulele de melanom care au fost cultivate în laborator într-un material 3D asemănător pielii.

Aceste perforatoare ajută celulele tumorale să se ataşeze şi să facă găuri în celulele şi structurile înconjurătoare, permiţând cancerului să se deplaseze dincolo de locul în care se formează şi să ajungă în alte ţesuturi şi organe.

„Este pentru prima dată când acest tip de modificare a formei celulelor a fost asociat cu orice tip de cancer metastatic”, a declarat Chris Bakal, profesor de morfodinamică a cancerului la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra.

Ratele melanomului au crescut de peste două ori în Marea Britanie din anii 1990, cu peste 16.000 de persoane nou diagnosticate cu această boală în fiecare an. În stadiile incipiente, tumorile pot fi adesea îndepărtate de către chirurgi, dar cancerul devine mai dificil de tratat pe măsură ce se răspândeşte în alte părţi ale corpului, potrivit The Guardian.

Bakal şi colegii săi au cultivat celule de melanom într-o matrice 3D bogată în colagen, una dintre principalele proteine care se găsesc în piele. Prin epuizarea genelor din celulele canceroase, una câte una, ei au descoperit o anumită genă, ARHGEF9, care era crucială pentru formarea perforatoarelor moleculare.

Gena se găseşte în toate celulele umane, dar la adulţi tinde să fie activată doar în celulele creierului pentru a le ajuta să facă noi conexiuni. Mult mai devreme în dezvoltarea umană, gena permite neuronilor să-şi producă propriile structuri asemănătoare unor perforatoare, care ajută celulele să se răspândească în organism şi să conecteze sistemul nervos.

În revista iScience, cercetătorii descriu modul în care dezactivarea genei ARHGEF9 în celulele de melanom a destabilizat perforatoarele moleculare, astfel încât cancerul nu a mai putut să se ataşeze şi să penetreze în ţesuturile învecinate.

Speranţe pentru tratamente împotriva melanomului

Descoperirea dă speranţe de noi terapii pentru melanom şi, eventual, pentru alte tipuri de cancer, cum ar fi neuroblastomul, care se pot răspândi în acelaşi mod. Deşi mutaţiile în gena ARHGEF9 sunt legate de o gamă largă de tulburări neurologice, se crede că gena este mai importantă în timpul dezvoltării timpurii decât la vârsta adultă. Dacă acesta este cazul, dezvoltarea unor medicamente care să inhibe gena ar putea bloca răspândirea melanomului fără efecte secundare grave.

„Considerăm că dezarmarea perforatorului este susceptibilă de a avea o aplicare pe scară largă”, a declarat Bakal, deşi suspectează că procesul nu va fi relevant pentru toate melanoamele. Deoarece gena este foarte activă în celulele metastatice şi mai puţin activă în multe alte celule normale, medicamentele care o vizează ar putea fi mai selective pentru celulele canceroase şi, prin urmare, mai puţin toxice, a adăugat el.

Dincolo de deschiderea drumului pentru tratamentele viitoare, lucrarea ar putea avea implicaţii mult mai largi pentru înţelegerea cancerului. „Această lucrare ar putea schimba în cele din urmă modul în care ne gândim la celulele canceroase şi la tumori. Mai exact, neuronii interacţionează în reţele mari pentru a forma creierele, vorbesc prin intermediul neurotransmiţătorilor şi propagă informaţii prin intermediul electricităţii”, a spus Bakal.

„Lucrarea noastră arată că multe celule canceroase pot acţiona în mod similar pentru a forma aceste reţele şi că tumorile ar putea fi aproape „asemănătoare unui creier”. Buricele sau senzorii pe care i-am identificat aici ar putea fi una dintre modalităţile prin care celulele canceroase se conectează la această reţea şi îşi transmit informaţii între ele”. Alte lucrări în laborator sugerează că celulele canceroase sunt foarte active din punct de vedere electric.

Dr. Sam Godfrey de la Cancer Research UK a declarat că rezultatele sunt încurajatoare. „Aceste descoperiri vor permite ca cercetările viitoare să se concentreze asupra rolului acestei ţinte în melanom şi dacă ar putea, de asemenea, să ne ajute să învingem anumite tipuri de cancer care afectează copiii şi tinerii”, a spus el. „Înţelegerea mai multor lucruri despre biologia acestei boli va duce la noi teste şi tratamente pentru persoanele cu melanom”.