Erupţia vulcanică din Tonga, cea mai puternică înregistrată vreodată. „Știința e abia la început”

• Erupţia vulcanică care a lovit Insulele Tonga în 2021 a fost cea mai puternică înregistrată vreodată.
• Vulcanul subacvatic Hunga-Tonga-Hunga-Ha’apai a erupt cu o putere echivalentă cu cea a câteva sute de bombe atomice, provocând un tsunami de 15 metri h.
• Trei persoane şi-au pierdut viaţa în timpul acestei catastrofe.

Erupţia vulcanică mortală care a lovit Insulele Tonga în decembrie 2021 a fost cea mai puternică înregistrată vreodată cu ajutorul echipamentelor moderne, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă condusă de Noua Zeelandă, scrie BBC.

Vulcanul subacvatic Hunga-Tonga-Hunga-Ha’apai a erupt la jumătatea lunii ianuarie cu o putere echivalentă cu cea a câteva sute de bombe atomice, provocând un tsunami cu înălţimea de 15 metri.

Trei persoane şi-au pierdut viaţa în timpul acestei catastrofe care a distrus locuinţe şi a provocat ruperea cablului de comunicaţii ce conectează arhipelagul la reţeaua de internet. Mica naţiune din Oceanul Pacific a fost astfel izolată de restul lumii timp de mai multe săptămâni, ceea ce a complicat operaţiunile de intervenţie.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul naţional de cercetare a apei şi atmosferei din Noua Zeelandă, o cantitate de materie de aproape 10 km3 a fost expulzată în timpul erupţiei, reprezentând echivalentul a 2,6 milioane de piscine olimpice. Resturile au fost proiectate în atmosferă la o altitudine de peste 40 de kilometri, ajungând în mezosferă, strat aflat dincolo de stratosferă.

View din cer

„Erupţia a atins o înălţime record; este prima pe care am văzut-o să traverseze mezosfera” , a declarat Kevin Mackay, geologul marin.

Erupţia vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai rivalizează cu catastrofa din 1883 provocată de erupţia vulcanului Krakatoa, care a făcut zeci de mii de victime în Indonezia într-o perioadă în care dispozitivele moderne de măsurare nu existau.

„Deşi această erupţie a fost semnificativă – una dintre cele mai mari după Krakatoa – diferenţa este că este vorba despre un vulcan subacvatic şi asta explică parţial de ce au fost valuri tsunami atât de mari” , a adăugat Mackay.

Echipa de cercetători a identificat trei sferturi din materia expulzată în timpul erupţiei, restul fiind alcătuite din particule care s-au dispersat în atmosferă.

Tonga a remodelat fundul mării Pacificului

Potrivit geologului, norul care s-a ridicat deasupra vulcanului conţinea aproape 2 km3 de particule care au rămas în atmosferă timp de câteva „luni, antrenând apusuri magnifice” , care au fost vizibile chiar şi din Noua Zeelandă, la o distanţă de peste 2.000 de kilometri de Tonga.

Craterul vulcanului este în prezent cu 700 de metri mai adânc, a descoperit totodată echipa de cercetători. Fluxurile piroclastice rezultate în urma erupţiei, atingând 1.000 de grade Celsius şi o viteză de 700 km/h, au transportat materii vulcanice pe solul marin până la o distanţă de cel puţin 80 de kilometri.