- Multora dintre noi nu le place să vorbească despre propria moarte.
- Un număr tot mai mare dintre noi apelează la profesioniști care să ne ghideze în acest sens.
- Sarah Ingram le întâlnește pe femeile care oferă sprijin emoțional, psihologic și spiritual celor pe moarte.
Rachael Field și-ar dori să moară în vârful unui munte, la apus, cu o singură persoană lângă ea. Ultimul sunet pe care vrea să-l audă înaintea morții este cântecul păsărilor. Field a tipărit aceste instrucțiuni și le-a arhivat în siguranță alături de pașaport și de documentele fiscale, iar pentru o bună măsură are și o copie digitală salvată pe computer. Ea nu este bolnavă. Și nici nu este bătrână.
Advertisment
În calitate de dulă de deces, Field, în vârstă de 43 de ani, a ajutat sute de oameni să moară și îi încurajează să își redacteze planuri de deces ca al ei, pentru a fi pregătiți. Un plan de deces este ca un plan de naștere. Acesta acoperă locul în care ați dori să muriți; cine doriți să fie prezent; dacă doriți muzică sau un iluminat special. Animalele sunt populare. Mulți doresc să moară cu câinii și pisicile în apropiere. Unii oameni invită un cvartet de coarde sau un cor pentru a-i însoți pe drumul lor.
Field încurajează pe toată lumea să scrie un plan de deces, indiferent de starea de sănătate. „Pentru a ne ajuta să ne îndreptăm spre acceptarea morții”, spune ea. Field, al cărei titlu oficial este „doula de suflet”, este unul dintre tot mai mulți profesioniști care încurajează oamenii să înfrunte inevitabilul cu capul sus.
Recomandări
Doulele de moarte își desfășoară activitatea în case particulare, centre de îngrijire, ospicii și spitale. Pentru Field, de exemplu, le oferă clienților săi confort, liniștindu-i în timp ce își dau ultima suflare, vorbindu-le încet sau ținându-i de mână. Poate fi o experiență epuizantă din punct de vedere emoțional. Într-o tură la ospiciul ei local, a avut cinci muribunzi care aveau nevoie de ajutorul ei în același timp. Dar, mai presus de orice, a fost o vocație plină de satisfacții – o muncă care a transformat modul în care vede viața.
„Acceptarea morții aduce pace”, explică Field. „Un lucru pe care l-am învățat de la cei muribunzi este că lucrurile materiale nu contează atât de mult pe cât cred oamenii. La sfârșitul vieții, tot ceea ce vorbesc oamenii este despre cine îi iubește și cine îi iubește, precum și despre experiențele pe care le-au avut. Ei nu vorbesc despre ce mașină au condus sau despre mărimea casei lor. Această lucrare m-a învățat să trăiesc o viață pe deplin, [și] fără regrete. Îmi sărbătoresc cu adevărat ziua de naștere, pentru că sunt atât de recunoscătoare că sunt în viață în fiecare an în care îmbătrânesc. Fiecare an în care vârsta mea crește este un privilegiu. Iubesc ridurile și fața îmbătrânită. Nu simt că trebuie să ne schimbăm felul în care arătăm [sau să încercăm să] oprim procesul de îmbătrânire. Nu mă îngrijorez de lucrurile mărunte”.
De asemenea, oamenii au început să manifeste un interes mai mare față de ceea ce se întâmplă cu corpul lor în perioada imediat următoare morții. Mulți nu vor să fie lăsate timp de săptămâni întregi în frigiderele mortuare din zonele industriale. Unele firme de pompe funebre oferă chiar și divanuri frigorifice care pot fi conectate la o priză casnică – acest lucru înseamnă că trupul rămâne într-o stare bună până când familia este pregătită să fie mutat.
Partenerii noștri