• Avem aplicații care preiau indicații text și generează artă, precum și controversata ChatGPT, care ridică întrebări serioase cu privire la originalitate, dezinformare și plagiat.
  • În ochii multor futuriști, BCI-urile reprezintă un început firesc pentru singularitate.
  • Compania Neuralink a lui Elon Musk solicită permisiunea Food and Drug Administration pentru a începe testele pe oameni pentru tehnologia sa BCI.

Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu avalanșa de aplicații de inteligență artificială (AI) care par a fi concepute pentru a ne face mai eficienți și mai creativi. Avem aplicații care preiau indicații text și generează artă, precum și controversata ChatGPT, care ridică întrebări serioase cu privire la originalitate, dezinformare și plagiat.

În ciuda acestor îngrijorări, IA devine din ce în ce mai omniprezentă și mai intruzivă. Este cea mai recentă tehnologie care ne va schimba ireversibil viețile. Internetul și smartphone-urile au fost alte exemple. Dar, spre deosebire de aceste tehnologii, mulți filosofi și oameni de știință cred că IA ar putea ajunge într-o zi (sau chiar depăși) gândirea” de tip uman. Această posibilitate, împreună cu dependența noastră din ce în ce mai mare față de IA, stă la baza unui concept în futurism numit singularitate tehnologică.” Acest termen există de ceva vreme, fiind popularizat de scriitorul de science-fiction Vernor Vinge în urmă cu câteva decenii.

În prezent, singularitatea” se referă la un moment ipotetic în care dezvoltarea inteligenței generale artificiale (AGI) – adică o inteligență artificială cu abilități de nivel uman – devine atât de avansată încât va schimba ireversibil civilizația umană. Ar marca zorii inseparabilității noastre față de mașini. Din acel moment, nu vom mai putea trăi fără ele fără a înceta să funcționăm ca ființe umane.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA

Implanturile cerebrale ca primă etapă

Pentru a înțelege de ce nu este vorba de povești, este suficient să ne uităm la evoluțiile recente ale interfețelor creier-computer (BCI). În ochii multor futuriști, BCI-urile reprezintă un început firesc pentru singularitate, deoarece acestea îmbină mintea și mașina într-un mod în care nicio altă tehnologie de până acum nu o poate face.

Compania Neuralink a lui Elon Musk solicită permisiunea Food and Drug Administration pentru a începe testele pe oameni pentru tehnologia sa BCI. Aceasta ar implica implantarea de conectori neuronali în creierul voluntarilor, astfel încât aceștia să poată comunica instrucțiuni prin gândire.Neuralink speră să ajute persoanele paraplegice să meargă și orbii să vadă din nou. Dar dincolo de aceste obiective există și alte ambiții.

Musk a declarat de mult timp că el crede că implanturile cerebrale vor permite comunicarea telepatică și vor duce la co-evoluția oamenilor și a mașinilor. El susține că, dacă nu folosim o astfel de tehnologie pentru a ne spori intelectul, riscăm să fim nimiciți de o inteligență artificială super-inteligentă.

Este de înțeles că Musk nu este un expert în tehnologie pe placul tuturor. Dar el nu este singurul care prezice o creștere masivă a capacităților IA. Sondajele arată că cercetătorii în domeniul IA sunt în marea lor majoritate de acord că IA va ajunge să gândească” la nivel uman în acest secol. Ceea ce nu sunt de acord este dacă acest lucru implică sau nu conștiință sau dacă acest lucru înseamnă neapărat că AI ne va face rău odată ce va atinge acest nivel.

O altă companie de tehnologie BCI, Synchron, a creat un implant minim invaziv care a permis unui pacient cu scleroză laterală amiotrofică (ALS) să trimită e-mailuri și să navigheze pe internet cu ajutorul gândurilor sale.

Conectați într-o minte de stup

O altă idee care are legătură cu singularitatea este cea a minții de stup”, care se bazează pe inteligența artificială. Merriam-Webster definește mintea de stup ca fiind activitatea mentală colectivă exprimată în comportamentul complex și coordonat al unei colonii de insecte sociale (cum ar fi albinele sau furnicile), considerată comparabilă cu o singură minte care controlează comportamentul unui organism individual”. În jurul acestui fenomen a fost elaborată o teorie de către neurologul Giulio Tononi, numită Teoria informației integrate (IIT). Aceasta sugerează că ne îndreptăm cu toții spre o fuziune a tuturor minților și a tuturor datelor.

Filozoful Philip Goff explică foarte bine implicațiile conceptului lui Tononi în cartea sa Galileo’s Error: IIT prezice că, dacă creșterea conectivității bazate pe internet ar duce vreodată la depășirea cantității de informații integrate în societate a cantității de informații integrate într-un creier uman, atunci nu numai că societatea ar deveni conștientă, ci și creierele umane ar fi absorbite în această formă superioară de conștiință. Creierele ar înceta să mai fie conștiente de sine stătător și ar deveni, în schimb, simple rotițe în entitatea mega-conștientă care este societatea, inclusiv conectivitatea sa bazată pe internet.”